Poliția Română avertizează asupra uneinoi scheme de escrocherie în care infractorii se folosesc de identitatea instituțiilor publice pentru a înșela cetățenii, inducând panică și convingând victimele să retragă bani din conturile bancare. Metoda implică apeluri telefonice și documente falsificate, menite să creeze un scenariu credibil și să determine acțiuni impulsive din partea persoanelor vătămate.
Funcționarea schemei
Escrocii încep prin a apela telefonic victimele, pretinzând că sunt polițiști sau reprezentanți ai unor instituții oficiale. Ei susțin că identitatea persoanei a fost compromisă într-o fraudă financiară sau că pe numele acesteia au fost contractate credite sau efectuate tranzacții suspecte.
Pentru a-și susține afirmațiile, trimit documente falsificate prin WhatsApp, folosind antetul și sigla unor instituții publice. Scopul este să inducă panică și să forțeze victimile să acționeze rapid, fără să verifice autenticitatea informațiilor.
Tehnici de inginerie socială
Specialiștii explică faptul că escrocii utilizează combinații de tehnici de inginerie socială. În contrast cu metodele tradiționale, aceștia nu cer bani imediat, ci construiesc un scenariu logic și aparent plauzibil. Victima ajunge să creadă că retragerea economiilor este un pas de protecție, nu de pierdere.
Presiunea psihologică se realizează prin utilizarea unor termeni juridici și insistarea asupra urgenței, creând sentimentul că timpul limitat nu-i permite verificarea detaliilor.
Exemple recente și impactul asupra victimelor
O femeie din București a fost convinsă că identitatea sa a fost folosită pentru contractarea unui credit mare. Presată de escroci, ea și-a retras toate economiile și le-a predat unui necunoscut într-un parc din sectorul 2.
Ulterior, realizând că a fost înșelată, a contactat serviciul de urgență 112, iar polițiștii au reușit să prindă în flagrant un bărbat venit să ridice suma. Tânărul, în vârstă de 18 ani, provenea din Republica Moldova și a recunoscut că știa că activitatea sa era ilegală.
Pensionara de 73 de ani din Cluj a pierdut peste 245.000 de lei în aceeași schemă. Contactată telefonic de indivizi care s-au prezentat ca fiind angajați ai structurilor de combatere a criminalității și ai Băncii Naționale a României, ea a fost convinsă că are credite frauduloase. A transferat 100.000 de lei și 29.550 de euro într-un „cont securizat” al BNR, după care a fost solicitată să plătească încă 50.000 de lei pentru „blocarea altor credite”.
După realizarea fraudei, femeia s-a adresat Poliției. În urma intervenției rapide, polițiștii au reținut un tânăr din Moldova, care intenționa să ridice alți 10.000 de euro. Cercetările continuă pentru destructurarea rețelei criminale implicate.
Semne de alarmă și recomandări
Poliția Română avertizează că autoritățile nu solicită niciodată cetățenilor să-și retragă economiile prin apeluri telefonice sau să trimită documente oficiale prin aplicații de mesagerie.
Indicatorii unui caz de escrocherie includ solicitarea de a păstra discuția secretă, presiunea pentru acționare rapidă, amenințări legate de dosare penale, primirea de documente false prin WhatsApp sau cereri de a preda bani unei persoane necunoscute.
Ce trebuie făcut în cazul unui apel suspect
Autoritățile recomandă să întrerupi orice apel suspect și să nu oferi informații personale sau bancare. Este esențial să verifici orice solicitare prin canalele oficiale ale instituției implicate.
Dacă survine suspiciunea de fraudă, trebuie contactat imediat numărul unic de urgență 112 sau o secție de poliție. Verificarea informațiilor și reportarea incidentelor reprezintă cele mai eficiente măsuri de protecție.
