Un număr tot mai mare de români se confruntă cu dependențe de diverse naturi, de la fumat și consum de alcool, până la utilizarea excesivă a rețelelor sociale și jocurile de noroc. Specialiștii punctează că aceste tulburări sunt complexe, influențate de factori genetici, psihologici și de mediu, și pot fi prevenite sau tratate în fazele inițiale cu sprijin specializat.
Diferența dintre obiceiul nesănătos și dependență
Gabriela Bălan, psiholog specializat, afirmă că obiceiurile nesănătoase sunt comportamente negative care afectează sănătatea, pe când dependențele reprezintă o compulsie. Potrivit acesteia, dependența persistă și în ciuda consecințelor negative, fiind o tulburare comportamentală specifică.
Bălan explică că oamenii cu dependențe nu sunt „greșiți”, ci caută soluții rapide pentru problemele lor, uneori ascunzând această nevoie. Cele mai frecvente obiceiuri nesănătoase includ alimentația nesănătoasă, mâncatul compulsiv, consumul de tutun și alcool, sedentarismul, precum și excesul de timp petrecut în fața ecranelor și în social-media.
Specialista subliniază că vulnerabilitățile personale, precum istoricul de traume, tulburările psihice (ADH, borderline, PTSD, depresie, anxietate), impulsivitatea și nivelul redus de stimă de sine, pot crește riscul de dezvoltare a unei dependențe. Ea menționează în plus componenta biologică, centrul recompensei din creier, ca factor în apariția acestor tulburări.
Influența geneticului, traumele și mediul
Bălan afirmă că genetica are un rol important în predispoziția către dependențe, dar nu există o „genă a dependenței”. Modificările genetice pot face ca anumite persoane să caute confortul în substanțe, în special dacă au rude cu probleme de dependență, precum alcoolici.
Stresul din primii ani de viață are și el o influență semnificativă asupra comportamentului viitor, conform specialistei. Studiile pe animale subliniază această legătură: șoarecii separați timpuriu de mame au manifestat o preferință sporită pentru alcool și cocaină în viața adultă.
Exemplul experimentelor cu șoarecii devastăți de stres devine relevant pentru înțelesul dependențelor umane. Se arată că evenimentele stresante din copilărie, precum disfuncționalitatea familială, pot influența apariția tulburărilor de consum în adolescență sau maturitate, fiind rezultatul unor modificări genetice menținute prin procese epigenetice.
Semnele și primul pas spre recuperare
Identificarea dependenței implică schimbări fizice și comportamentale, precum modificări ale aspectului sau ale relațiilor sociale, precum și modificări ale stării emoționale și ale performanței în toate aspectele vieții.
Bălan recomandă ca primul pas pentru cineva care dorește să renunțe la un viciu să nu mai folosească termenul de „viciu” și să ceară ajutor specializat. Terapiile recomandate includ terapia cognitiv-comportamentală, hipnoza, terapia integrativă și alte metode adaptate situației fiecărei persoane.
Pentru a rezista tentațiilor, specialista sugerează un echilibru între informare, comunicare deschisă și stabilirea de limite clare. Este importantă și implicarea în activități alternative sănătoase precum sport, arte sau voluntariat, și încurajarea exprimării problemelor în mod constructiv.
Studii și impactul traumei în apariția dependențelor
Experimente realizate pe animale au evidențiat legătura dintre stresul infantil și comportamentele de consum la maturitate. Într-un studiu, șoarecii despărțiți de mame pentru 15 minute zilnic timp de două săptămâni aveau, la vârsta adultă, preferință crescută pentru alcool și cocaină.
Când despărțirile au durat trei ore, aceștia au manifestat o toleranță mai mare la droguri și un consum mai ridicat. Aceste descoperiri sugerează că stresul din primii ani de viață poate activa gene implicate în dependențe, modificări menținute ulterior prin mecanisme epigenetice.
Rezistența și învățarea din experiență
Un exemplu concret vine din experiența Biancăi Neculae, din Galați, care a reușit să renunțe la fumat după nouă ani. Ea povestește că a avut tentative multiple, dar cel mai decisiv moment a fost după o gripă puternică, atunci când a făcut declarația cu voce tare cu privire la decizia de a se lăsa.
Bianca a afirmat că nu a avut simptome fizice de sevraj, problemele fiind mai mult de natură socială. În loc să fumeze, ea a înlocuit această nevoie cu alte activități, precum consumul de sucuri, dulciuri și sportul.
Ea recomandă celor care se simt împinși spre dependențe să caute sprijin specializat, menționând că momentele de încercare apar mai ales în contexte sociale. Bianca subliniază că acceptarea deciziei și sprijinul de la cei apropiați sunt esențiale pentru succes.
