Investițiile în criptomonede din România, estimate la peste 12 miliarde de euro pentru circa 2 milioane de investitori, intră sub avertismentul riscului juridic și al pierderilor financiare. Lipsa unei legislații specifice și imposibilitatea autorizării firmelor de crypto în România creează o situație de vulnerabilitate pentru investitori și pot afecta bugetul național.
Creșterea rapidă a investițiilor în criptomonede în România
Numărul investitorilor în bitcoin și alte criptomonede în România a crescut semnificativ, atingând aproximativ 2 milioane. Suma totală deținută de aceștia depășește 12 miliarde de euro. Gradul de adopție a acestor active este printre cele mai mari din uniunea europeană, reprezentând aproape 15,5% din populație. Estimările indică o posibilă dublare a procentului până la finalul anului următor.
Activități fără autorizare și riscurile legale
Nu toți investitorii operează prin firme înregistrate în România. Potrivit estimărilor, până la jumătate din aceștia fac acest lucru, exponându-se riscurilor generate de absența legislației. În lipsa unui cadru legal, firmele de crypto nu pot obține autorizare în România, fiind singura țară din UE fără o lege specifică pentru acest domeniu.
Situația legislativă și implicațiile pentru piața crypto din România
Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor a fost adoptat, dar în România nu există autoritate desemnată pentru aplicarea sa. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele ASF, explică faptul că nu există momentan posibilitatea de a primi sau soluționa cereri de autorizare, deoarece autoritatea națională competentă urmează să fie desemnată ulterior.
Mutarea firmelor în alte state UE și efectele asupra bugetului
Multe firme de crypto din România au început să se autorizeze în țări cu legislație, pentru a folosi sistemul de pașaport european, și astfel să continue activitatea și în România. Acest sistem permite firmelor autorizate în orice țară UE de a oferi servicii în toate statele membre, cu notificare prealabilă.
Deschiderea de filiale sau mutarea firmelor în alte țări UE poate conduce la pierderi semnificative pentru bugetul românesc din taxele și impozitele plătite de aceste entități. De asemenea, controlul fiscal pentru venituri din criptomonede va fi mai dificil pentru autorități.
Incertitudini legislative și presiuni din partea UE
Draftul de lege pentru implementarea normelor UE în domeniul crypto, elaborat de ASF, Ministerul Finanțelor și BNR, era gata în decembrie 2024, dar nici până în prezent nu a fost adoptat. În aprilie 2023, a fost avansat în primă lectură în ședința de Guvern, însă ulterior procedurile legislative au stagnat.
Uniunea Europeană a început să ceară explicații și este posibilă inițierea unor proceduri de infringement împotriva reglementărilor românești. România are un istoric de sancțiuni pentru întârzieri în adoptarea normelor UE, fiind unul dintre campionii amenzii în diverse domenii.
Nicio autoritate națională nu a fost încă desemnată pentru aplicarea regulamentului european în domeniul blockchain și crypto, ceea ce poate determona sancțiuni suplimentare din partea UE. Aceasta expune România la riscul unor penalități financiare și la pierderea controlului asupra pieței locale a criptomonedelor.
