România se apropie de adoptarea unui nou instrument de investiții, care își propune să aducă control mai mare asupra economiilor personale și să stimuleze dezvoltarea pieței de capital. Proiectul, inițiat de un grup format din doi parlamentari PNL și doi reprezentanți USR, avansează spre a fi reglementat prin lege, după ce a fost prezentat publicului și a câștigat susținere parlamentară.
Inițiatorii și explicațiile proiectului
Proiectul a fost propus de Gabriela Horga, președinta comisiei de buget-finanțe din Senat, Sebastian Burduja, Cristina Prună și Claudiu Năsui. Gabriela Horga a explicat că noul instrument reprezintă o alternativă modernă și dinamică pentru economia individuală, oferind cetățenilor posibilitatea de a decide cu privire la investițiile lor, în mod similar celor din SUA sau Marea Britanie.
Detalii despre conturile de investiții
Proiectul prevede crearea de conturi individuale de investiții, numite simplu „conturi pentru viitor”. Acestea permit alegeri personalizate de investiții în acțiuni, titluri de stat, obligațiuni, OPCVM sau ETF-uri. Participanții pot decide dacă contribuțiile sunt din venituri deductibile sau din venituri deja impozitate, cu reguli fiscale diferite pentru fiecare opțiune.
Contribuțiile pot fi realizate fie din venituri deductibile și impozitate la retragere, fie din venituri impozitate, fără obligația impozitării la ieșire. Câștigurile și investirea în aceste conturi vor fi scutite de impozite și contribuții sociale în timpul perioadei de deținere. La retragere, impozitele pot fi fie plătite anterior, fie la momentul ieșirii din cont, conform alegerii utilizatorului.
Diferențe față de pensiile private
Deși nu sunt pensii, conturile pentru viitor pot avea un impact semnificativ asupra veniturilor de pensionare. Ele nu beneficiază de reglementare sau supraveghere specială, fiind o variantă de economisire cu risc ridicat. În România, în prezent, exista trei piloni de pensii private: Pilonul II (fonduri de pensii administrate privat), Pilonul III (fonduri facultative) și Pilonul IV (pensii profesionale, dar neactivate).
Proiectul vine ca o completare, oferind un instrument de economisire individuală cu potențial de creștere. Participanții vor putea investi mai direct în acțiuni, ceea ce nu este posibil în mod obișnuit în celelalte forme de pensii private.
Caracteristicile sistemului și avantajele fiscale
Pentru deschiderea și administrarea conturilor, se vor putea realiza două tipuri: CIIP-S, cu contribuții din venit net și câștiguri/scutire de impozit, și CIIP-D, cu contribuții din venit brut, dar impozitate la retragere. În ambele cazuri, veniturile generate, precum dividende sau câștiguri de capital, vor fi scutite de taxe pe durata deținerii.
Beneficiile fiscale și controlul aproape direct asupra investițiilor reprezintă principalele avantaje. Participanții pot alege nivelul contribuției și modul de impozitare, ceea ce diferă față de pensiile private administrate profesional, unde controlul este limitat.
Impact asupra economiei și pieței de capital
Inițiatorii consideră că noul sistem ar putea contribui la creșterea ratei de economisire în rândul populației, care în prezent se află sub media europeană de circa 13%. România are o capitalizare bursieră de aproximativ 20% din PIB, semnificativ sub media europeană. La finele anului 2024, numărul de conturi de investiții individuale la Bursa de Valori București a fost de aproximativ 226.000, în condițiile unei populații de circa 19 milioane de locuitori.
Este vizată o stimulare a participării populației la piața de capital, prin investiții mai mari în acțiuni, ceea ce ar putea impulsiona valoarea pieței și ar susține dezvoltarea economică.
