Filmul românesc „Atlasul Universului”, regizat de Paul Negoescu, a fost primul film pentru copii din țară participat și premiat la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Lungmetrajul, inclus în secțiunea Generation Kplus, a primit Mențiunea Specială a Juriului Internațional și a fost lăudat de critici pentru interpretările actorilor, coloana sonoră, calitatea imaginii și sound design-ul său. Într-un interviu acordat pentru Libertatea, regizorul a vorbit despre viziunea sa asupra producțiilor pentru copii și despre provocările industriei cinematografice locale.
Premiera și participarea în festivalurile internaționale
„Atlasul Universului” a fost selecționat în secțiunea Cannes Écrans Juniors, prezentată în timpul Festivalului de la Cannes 2026. Filmul a fost vizionat și la Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transylvania International Film Festival (TIFF), ce a avut loc între 12 și 21 iunie. Premiera națională a producției este programată pentru toamna acestui an.
Descrierea poveștii și distribuție
Povestea urmărește aventurile lui Filip, un băiețel de 10 ani, pasionat de fotbal, care pornește în căutarea pantofilor pentru piciorul stâng, după ce cumpără din greșeală o pereche de pantofi pentru dreptul. Motivul principal al călătoriei sale este dorința de a juca cu fratele său, revenit din Italia, și de a nu se întoarce acasă fără adidașii potriviți. În rolul principal, joacă Matei Donciu, pentru care aceasta a fost prima experiență cinematografică, alături de actori precum Marin Grigore, Andreea Grămoșteanu și Andrei Mateiu.
Contextul industriei de filme pentru copii din România
În ultimii zece ani, în cinematografia românească au fost realizate aproximativ 22 de filme pentru copii, conform declarațiilor lui Paul Negoescu. Regizorul atrage atenția asupra dificultăților de finanțare, menționând că banii pentru producții de calitate sunt greu de obținut, fie din surse private, fie prin finanțare de la CNC. El afirmă că, pentru filmele pentru copii, obținerea punctelor necesare în selecțiile festivalurilor mari și atragerea investitorilor privați sunt provocări majore, mai ales că aceștia urmăresc filme cu un mare succes de bilaboți, nu în mod neapărat calitatea artistică.
Critici și perspective asupra cinema-ului românesc pentru copii
Paul Negoescu critică modul în care mulți producători autohtoni realizează filme după modele hollywoodiene, urmate strict de rețete comerciale. El subliniază că o parte dintre filmele românești, inclusiv pentru copii, sunt realizate fără o analiză serioasă și adesea preiau rețete slabe, imitând alte producții. Regizorul consideră că multe filme nu se concentrează suficient pe logica și subtilitatea poveștii, considerând uneori spectatorii nepregătiți sau chiar neglijați.
Importanța unei viziuni personale în realizarea filmelor
Negoescu consideră că pentru un film reușit este esențial să aibă o dimensiune personală, care să surprindă și să emoționeze. El admite că nu intenționează neapărat să fie diferit cu orice preț, dar se concentrează pe autenticitate și profunzime. În procesul de creație, încearcă să evite clișeele și să nu trateze poveștile pentru copii ca pe niște simplified.
Reacția personală la scenariul „Atlasul Universului” și experiența cu actorii
Regizorul a declarat că, în momentul citirii primei variante a scenariului scris de Mihai Mincan, un anumit episod l-a emoționat profund, deși nu are legătură cu propriile experiențe. A spus că s-a regăsit în situația de a fi nevoit să se descurce singur, și a simțit emoții legate de singurătate și nesiguranță, chiar dacă povestea nu e autobiografică.
Reacțiile familiilor și percepția generației tinere
Fiica lui Paul Negoescu, în vârstă de 11 ani, a fost încântată de film. Regizorul afirmă că fiica sa, fiind foarte pasionată de filme, a urmărit „Atlasul Universului” cu un interes deosebit, fiind foarte atentă la limbajul vizual. El susține că generatia sa, dar și cea a fiicei sale, sunt mai expuse la imagini în mișcare și că tinerii pot fi captivați atunci când se pot recunoaște în personaje sau emoțiile acestora.
Impactul recunoașterii internaționale asupra filmului și culturii din România
Negoescu apreciază foarte mult faptul că filmul a fost apreciat de festivalurile internaționale, ceea ce contribuie la vizibilitatea și circulația sa în alte țări. El consideră aceasta o satisfacție personală și profesională, fiind important ca și alte filme românești să fie apreciate și valorificate în festivaluri pentru a reprezenta România pe plan internațional.
Perspective asupra realității românești și temele abordate
Filmul are un decor profund românesc, dar nu a atras reacții negative referitoare la reprezentarea satului sau comunităților. Majoritatea spectatorilor au fost copii, iar interesul lor s-a canalizat asupra animalului de companie, câinele din film.
Regizorul a explicat că povestea nu are ca scop să trateze în mod explicit teme precum migrația, sărăcia sau alcoolismul, ci sunt prezențe în fundal, ca un fapt fireasc, fără a fi abordate critic. Scenariul și directorul de imagine nu fac referiri deliberate la aceste probleme, ci le integrează în contextul vieții cotidiene.
Decizia de a evita tehnologia modernă în universul copilului
Paul Negoescu a ales să păstreze universul copilăriei autentice, fără elemente tehnologice moderne, precum telefonul. Personajul principal folosește telefonul mamei pentru a comunica cu fratele din Italia, dar filmul evită stilul tipic al tinerilor conectați la mediul virtual. Regizorul a menționat că această alegere reflectă influențele din propria copilărie, înainte de era tehnologiei de astăzi.
Reacțiile tinerilor și experiența personală
În timpul proiecțiilor, cel mai mult i-a impresionat reacția unui copil, care a întrebat cum au reușit cineaștii să filmeze în visul personajului și cum au realizat acea atmosferă. Negoescu consideră că astfel de răspunsuri arată cât de profundă poate fi conexiunea emoțională între public și film.
Critici sociale și reprezentarea personajului tatălui
Personajul tatălui din film, care vorbește în proverbe și citate din filme, simbolizează o anumită tipologie socială. Regizorul a explicat că această creație urmărește să evidențieze persoanele care folosesc citate și pilde pentru a părea mai inteligenți, o realitate prezentă în societate. Proaspătul personaj politic cu pantaloni roșii din peisaj nu a fost încă un model de inspirație pentru scenarist.
Impresii despre situația industriei de film și sustenabilitatea acesteia
Negoescu avertizează că sistemul cinematografic din România suferă din cauza lipsei unei legi clare pentru finanțare, infrastructura de cinematografe este deficitară, și pentru educația cinematografică și audiovizuală se simte o lipsă de interes acțiune din partea autorităților. El recomandă introducerea unei legislații echitabile, renovarea cinematografului Patria și dezvoltarea unor programe de educație în școli.
Ce a învățat ca regizor și părinte
Experiența cu filmul i-a influențat modul de a lucra cu actorii și de a face casting, fiind mai atent la detalii. Ca părinte, consideră că munca la acest proiect nu l-a afectat, ci dimpotrivă, a fost o experiență ce a venit din dorința de a transmite povești autentice și apropiate de lumea copilului.
Recunoașterea internațională a filmului a crescut vizibilitatea cineastului și a implinit speranța de a dezvolta în continuare proiecte pentru copii, în cadrul unei industrii cinematografice regionale cu multiple provocări.
