Reclamațiile privind creșterea numărului de insolvențe în România nu indică neapărat o criză economică generalizată, ci mai degrabă o selecție naturală a firmelor vulnerabile pe piață. În primul trimestru al anului 2026, au intrat în insolvență 1.829 de companii, ceea ce reprezintă o creștere de 14,31% față de aceeași perioadă din 2025. Un studiu recent al Coface a semnalat o creștere cu 36% a insolvențelor în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025.
Contextul creșterii insolvențelor
Această creștere trebuie interpretată în raport cu dinamica economiei și cu numărul de firme nou înființate în acea perioadă. Analizele indică faptul că sectoarele cel mai vulnerabile sunt cele cu marje mici, capital de lucru intens și dependență de finanțare pe termen scurt. Printre acestea se numără comerțul, construcțiile, transporturile, industria HoReCa, anumite zone din producție și sectorul imobiliar.
Factorii de vulnerabilitate
Practicianul în insolvență și avocatul Cătălin Guriță spune că nu toate companiile înregistrează dificultăți, însă cele slab capitalizate, dependente de credite-furnizor, cu marje mici și fără disciplină în gestionarea cash-flow-ului sunt mult mai expuse riscului. El afirmă că actuala piață penalizează lipsa de lichiditate și incapacitatea de a se adapta, nu indică o criză economică generalizată.
Ce factori favorizează insolvența
În cele mai multe cazuri, insolvența apare atunci când creșterea financiară s-a făcut prin datorii, iar marja de profit nu mai acoperă costurile suplimentare. Semnele evidente sunt întârzieri frecvente la plata furnizorilor, rostogolirea datoriilor fiscale, utilizarea TVA-ului sau a contribuțiilor sociale pentru finanțare curentă și refinanțări doar pentru amânare.
Antreprenorii ignoră adesea semnalele de cash-flow negativ, concentrându-se pe cifrele de afaceri și contracte active, iar apoi se trezesc cu popriri, notificări de reziliere sau cereri de insolvență.
Momentul potrivit pentru măsuri de redresare
Specialiștii recomandă începerea discuțiilor despre restructurare înainte ca situația să evolueze în insolvență. O companie aflată în dificultate, dar încă în stare să își execute obligațiile, are șanse mai mari să se redreseze și să își protejeze activele.
Legislația și instrumentele disponibile
Legea 85/2014 nu prevede automat insolvența, ci vizează acoperirea pasivului și posibilitatea de redresare. Procedura de insolvență poate fi evitată dacă compania acționează la timp, în cazul în care se aplică un plan de restructurare sau negociere cu creditorii.
Un instrument mai puțin utilizat în România este concordatul preventiv, aplicabil atunci când firma se află în dificultate, dar poate plăti datoriile scadente. Aceasta permite un plan de restructurare, protejează împotriva executărilor și păstrează controlul asupra afacerii.
Utilizarea concordatului preventiv
Concordatul preventiv a fost deschis în 2025 în 221 de cazuri, comparativ cu 96 în 2024, dar baza totală de companii în dificultate rămâne redusă. Procedura necesită o analiză clară a lichidității pe următoarele 13 săptămâni, inclusivfluxul de încasări și plăți, datorii scadente și garanții executabile.
Imediat după acest diagnostic, este esențial ca antreprenorii să evite decizii izolate, consultând avocați, consultanți financiari și practicieni în insolvență înainte ca problemele să devină critice.
Concluzii despre piața de insolvență
Creșterea insolvențelor apare independent de starea generală a economiei și penalizează firmele slab capitalizate, cu lipsă de disciplină financiară. Sectorul comerțului, construcțiilor, transporturilor și HoReCa se dovedește cel mai vulnerabil, iar cash-flow-ul rămâne indicatorul principal al riscului de insolvență.
