Noul guvern își propune să atingă cinci priorități esențiale, printre care stabilitatea politică, atragerea fondurilor europene, stabilitatea economică, deblocarea investițiilor și consolidarea securității naționale. Aceste obiective constituie fundamentul planului de acțiune pentru următoarele luni.
Prioritățile strategice ale guvernului
Guvernul intenționează să revină la normalitatea instituțională, să accelereze absorbția fondurilor din PNRR, să mențină încrederea partenerilor externi și ratingul de țară, precum și să deblocheze proiecte importante și să impulsioneze proiecte strategice de securitate națională, precum inițiativa SAFE.
Transport: reforme și investiții
Programul guvernamental subliniază reducerea subvențiilor acordate companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și prioritizarea contractelor CNAIR. Sepropune reformarea companiilor și autorităților din domeniu, inclusiv restructurarea TAROM pentru ca compania să devină un actor important în spațiul aerian european și internațional.
Pentru infrastructură, se prevăd finalizarea variantelor de ocolire până în 2028 pentru fluidizarea traficului și reducerea traficului greu în zonele urbane. Prioritar va fi dezvoltarea transportului feroviar metropolitan, consolidarea coridoarelor feroviare pentru marfă și modernizarea stațiilor de cale ferată, inclusiv achiziția a peste 100 de trenuri electrice noi până în 2028. Sună în plan și extinderea rețelei de metrou, cu dezvoltarea noilor magistrale și reabilitarea celor existente, inclusiv conexiunea Aeroport Henri Coandă.
Transportul rutier va fi susținut prin investiții în autostrăzi majore, precum A1 Sibiu-Pitești, Lugoj-Deva și A3 Transilvania, precum și coridoare strategice pentru reducerea timpilor de tranzit și creșterea conectivității regionale. Autostrada A0 și alte legături radiale vor fi extinse sau modernizate.
În domeniul feroviar, prioritățile includ modernizarea magistralelor principale și crearea de infrastructuri pentru trenuri de mare viteză, precum și dezvoltarea coridoarelor de transport de marfă pentru a sprijini competitivitatea economiei.
Proiectele pentru aeroporturi sunt vizate prin dezvoltarea terminalelor și implementarea sistemelor moderne de încărcare și siguranță, iar domeniul naval se va concentra pe decolmatarea Dunării pentru navigație continuă, prin proiectul Fast Danube.
Finanțare și stabilitate bugetară
Deficitul bugetar trebuie redus de la aproximativ 146 miliarde lei la circa 127 miliarde, ținta fiind și apropierea de 110 miliarde lei. Programul prevede o abordare responsabilă, cu menținerea investițiilor esențiale și controlul strict al cheltuielilor recurente, pentru asigurarea sustenabilității fiscale.
Se urmărește o creștere a colectării fiscale, reducerea evaziunii și optimizarea cheltuielilor administrative. În același timp, se vor implementa reforme pentru consolidarea administrației fiscale și digitalizarea acesteia, inclusiv crearea unui punct unic de clarificare fiscală pentru contribuabili, pentru a reduce incertitudinea și a crește conformarea voluntară.
Se va continua descentralizarea finanțelor, cu responsabilități mai clare pentru autorități locale, și elaborarea unui buget pe termen mediu în concordanță cu angajamentele europene. În paralel, va fi pregătită o strategie pentru următorul ciclu financiar european 2028-2034, pentru utilizarea eficientă a resurselor.
Sectorul energetic și industrial
Profitul companiilor din energie va fi repartizat într-un fond destinat investițiilor în domeniu, în contextul abrogării legislației care obligă companiile de stat să emită dividende anuale. Se va continua restructurarea și modernizarea portofoliului de companii energetice, inclusiv eficientizarea managementului, fuziuni strategice și reducerea risipei.
Se intenționează retehnologizarea centralei nucleare de la Cernavodă, construcția unităților 3 și 4, precum și dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR). În domeniul combustibililor, prioritate se va acorda rezervelor de gaze naturale din zăcămintele Neptun Deep și Caragele, precum și proiectelor de construire a noilor centrale pe gaze naturale.
Energia regenerabilă va fi extinsă prin instalarea a peste 5.000 MW eolian și solar până în 2027, inclusiv dezvoltarea energiei offshore, eforturi pentru crearea unor parcuri fotovoltaice pe terenuri recuperate și investiții în industria bateriilor.
Pentru energie hidro, se vor finaliza investițiile sistate și se vor construi centrale de acumulare prin pompaj în zone cu potențial. În sectorul cărbunelui, se vor aplica tehnologii avansate tehnic și sisteme de captare și stocare a carbonului (CCS), cu modernizări ale capacităților, și menținerea unor exploatări ca rezervă pentru situații de urgență.
Modernizarea și extinderea rețelelor de transport al energiei vor fi prioritare, inclusiv dublarea capacității de schimb transfrontalier până în 2030. Se vor dezvolta infrastructuri pentru gaz natural și rețele inteligente de distribuție, cu accent pe siguranță și securitate cibernetică, inclusiv înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE).
Digitalizarea și inovația în sectorul energetic
Guvernul propune crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, pentru reducerea birocrației și creșterea transparenței. Se vor înființa portaluri de telemedicină, baze de date interoperabile și se va avansa în digitalizarea infrastructurii energetice, cu implementarea de sisteme de monitorizare și control inteligente.
Pentru securitatea cibernetică, va fi introdus un sistem de echipe SOC și CSIRT la nivelul companiilor, și se vor folosi tehnologii disruptive, precum Digital Twin, materiale inteligente și robotică pentru întreținere.
Inițiative în domeniul digitalizării
Un obiectiv central al programului îl constituie crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, reducerea costurilor și creșterea productivității. Se urmărește poziționarea României ca lider regional în inteligență artificială și securitate cibernetică, precum și dezvoltarea proiectelor în domenii emergente precum vehicule autonome și IoT.
Se vor moderniza registrele naționale, se va operaționaliza sistemul de identitate digitală, și se vor implementa standarde clare pentru echipamente și platforme informatice, inclusiv migrări în cloud-ul guvernamental.
Protejarea populației și sprijin social
Un alt obiectiv major îl reprezintă indexarea pensiilor din 2027 și digitalizarea serviciilor pentru pensionari. Se va implementa un sistem informatic integrat pentru Casa Națională de Pensii, inclusiv introducerea „eTalonului” și digitalizarea arhivelor.
Se vor dezvolta servicii sociale în mediul rural, cu 2.000 de centre integrate și platforme de angajare asistată pentru persoanele cu dizabilități. În plus, se vor acorda vouchere pentru tehnologii asistive, și se va crea o rețea de centre de suport și echipe mobile pentru independență și reintegrare.
Programul prevede totodată o strategie națională pentru creșterea natalității și stabilizarea populației, prin extinderea rețelei de grădinițe și creșe, și digitalizarea sistemului de protecție a copilului, pentru prevenție și intervenție rapidă în cazuri de abuz sau neglijență.
Sprijin pentru tineri și comunități
Inițiativele pentru tineret includ susținerea proiectelor, participarea internațională și participarea activă a tinerilor în procesul decizional. Se va lansa campania „Pregătiți pentru viață” pentru tinerii institucionalizați, și se vor crea comitete de monitorizare a politicilor pentru tineret.
Revizuirea și consolidarea guvernanței corporative
Toate companiile de stat cu pierderi de peste doi ani vor fi auditate extern, iar numirile politice fără competență tehnică vor fi eliminate. Se va introduce un sistem de rating al performanței și se vor implementa măsuri pentru profesionalizarea conducerilor, reducerea numărului de membri politici în consilii și promovarea criteriilor de performanță.
Unele companii vor fi transformate în centre de producție de stat, iar altele vor fi susținute ca furnizori în lanțurile europene, în contextul dezvoltării industriilor strategice. Se va susține și crearea de campioni economici regionali, precum și promovarea României ca destinație turistică.
Reforma administrativ-teritorială și proiecte naționale
Se va prioritiza finalizarea proiectelor incluse în programele naționale, precum PNDL și Anghel Saligny, și se va elabora o foaie de parcurs pentru reforma administrativ-teritorială, consolidând cooperarea între unitățile administrativ-teritoriale pentru eficiență și consolidare administrativă.
Se va înființa un sistem GIS pentru gestionarea electrificată a investițiilor, și se vor realiza planuri pentru modernizarea infrastructurii de apă, gaze și transport, precum și dezvoltarea proiectelor de interes public și social, inclusiv locuințe pentru tineri.
Poșta Română și finanțarea unor proiecte speciale
Se propune dezvoltarea unei divizii de cargo aerian în Poșta Română, precum și crearea unui ghișeu universal interconectat cu sistemele informatice ale instituțiilor pentru a oferi servicii integrate cetățenilor. Se urmărește reducerea cheltuielilor prin centralizarea activităților și promovarea unor inițiative inclusiv în domeniul digitalizării.
Dezvoltarea pieței de capital
Se va sprijini creșterea pieței de capital pentru finanțarea companiilor românești, atragerea economiilor populației, și promovarea unor instrumente precum obligațiuni corporative sau fonduri de investiții. Se urmărește și diversificarea sistemului de pensii private, inclusiv promovarea vehiculelor de tip REIT, și stimularea emiterii de obligațiuni pentru susținerea investițiilor.
Eforturile vor fi direcționate și spre crearea unui cadru legislativ și fiscal favorabil pentru aceste activități, cu accent pe promovarea investițiilor productive și pe creșterea culturii financiare.
Programul guvernamental depus vizează o reformă cu obiectivul de a dinamiza toate sectoarele esențiale, fiind în așteptarea dezbaterii și votului în parlament.
