Decizii similare ale partidelor din România: cazul Adrian Veștea versus precedentele din PSD (2017)

PNL a decis ieri, în ședința Biroului Politic Național, să nu susțină în Parlament candidatura lui Adrian Veștea pentru funcția de premier. La vot, unanim, s-au înregistrat 41 pentru și 13 împotrivă. Liderul partidului, Ilie Bolojan, a declarat că până astăzi, la ora 10.00, Adrian Veștea trebuie să își depună mandatul de premier desemnat.

După această decizie, Ilie Bolojan a anunțat că orice persoană care va contesta decizia PNL fie acceptând să facă parte dintr-un eventual guvern, fie votând pentru acest cabinet, va fi exclusă din partid.

Recentele precedente în politică: cazul PSD din 2017

În 2017, PSD a trecut printr-o situație similară, când și-a retras sprijinul pentru Sorin Grindeanu după doar câteva luni de guvernare. La acea vreme, după refuzul premierului de a demisiona, PSD a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, un unic caz în democratia recentă a țării.

Ulterior, în 2018, PSD a avut o serie de conflicte interne, care au dus la demisia premierului Mihai Tudose, și acesta fiind forțat să-și înainteze demisia în urma pierderii sprijinului politic, în urma deciziilor luate în cadrul partidului.

Conflictele interne și prăbușirea guvernelor în România

PNL a provocat prăbușirea propriilor guverne și în trecut, fără a recurge direct la moțiune de cenzură. În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură, decizie luată de partid în colaborare cu Președintele Klaus Iohannis. Aceasta a fost parte a unei strategii politice pentru anticipate, blocată ulterior de apariția pandemiei.

Guvernul Orban 2 a fost reînvestit în martie 2020, după care a guvernat până pe 7 decembrie 2020, când premierul a demisionat în urma alegerilor parlamentare în care PNL s-a clasat pe locul doi, după PSD. Nicolae Ciucă a fost desemnat premier interimar până la formarea următorului guvern.

În 2021, conflictele interne din PNL, între tabăra lui Florin Cîțu și cea a lui Ludovic Orban, au condus la o criză politică, în urma căreia Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, susținută de opoziție și partenerii din coaliție, precum USR. Parlamentarii PNL au fost prezenți dar nu au votat, iar moțiunea a fost aprobată cu 281 de voturi, în timp ce PNL a avut reprezentanți absenți.

Conflicte între liderii partidelor și președinți – exemple istorice recente

În iunie 2026, situația a înregistrat o schimbare semnificativă: Ilie Bolojan, fost premier demis, și PNL s-au poziționat într-un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan. Bolojan a acuzat președintele de acte ostile și de o tentativă de rupere a partidului, în contextul desemnării unui premier din partea PNL fără consultarea prealabilă a partidului.

El a criticat și modalitatea în care s-a făcut această nominalizare, considerând că încalcă principiile democratiei parlamentare și colaborarea loială între partide. PNL a afirmat oficial că nu va susține un guvern numit în aceste condiții, din cauza lipsii de transparență și consultare anterioară.

În precedentele situații, conflicte similare între liderii de partide și președinți au fost frecvente. În 2017, Liviu Dragnea a declarat public că Sorin Grindeanu executa directive ale „statului paralel” și ale serviciilor, după întâlnirea de la Sibiu cu Klaus Iohannis. PSD acuzase atunci că Grindeanu a devenit neimplicat în activitatea guvernamentală după acea întâlnire, ceea ce a condus la retragerea sprijinului politic și la demiterea lui.

Concluzie

Deciziile partidului, fie din partea PNL, fie din PSD, au vizat, de-a lungul anilor, remarcate prin retrageri ale sprijinului și contestări interne, influențând istoria recentă a guvernării. În prezent, conflictul dintre PNL și președintele Nicușor Dan marchează o nouă etapă în aceste tensiuni interne și politice.