Prețurile petrolului au înregistrat cea mai mare scădere de după 17 aprilie, după ce țițeiul WTI din SUA a coborât cu 4,8%, ajungând la 80,75 dolari pe baril, iar Brent a scăzut cu 4,7%, fiind cotat la 83,17 dolari pe baril. Aceasta reprezintă cel mai redus nivel de după acea dată, când știrile despre un posibil acord de armistițiu și deschiderea Strâmtorii Ormuz au determinat o scădere temporară a prețurilor petrolului. În ianuarie, prețurile erau încă departe de nivelul de 70 de dolari pe baril, înainte de escaladarea conflictului.
Prețurile petrolului au avut tendința de scădere și în zilele anterioare zilelor actuale, pe măsură ce piețele au anticipat posibilitatea unui acord de pace.
Cele mai mari bănci de pe Wall Street și-au redus estimările privind prețul petrolului pentru următoarele trimestre. Goldman Sachs prognozează că Brentul va ajunge la 80 de dolari pe baril, iar Morgan Stanley estimează o medie de 80 de dolari pe baril pentru Dated Brent în ultimul trimestru al anului.
Piața futures indică o “backwardation”, ceea ce sugerează așteptări de reducere a riscurilor de aprovizionare în viitor. Contractele de livrare indică un preț de 70 de dolari pentru Brent pentru decembrie 2030, ceea ce poate semnala menținerea unor prețuri ridicate pe termen lung, influențate de șocurile de pe piața petrolului și impactul lor asupra inflației globale.
Presiunile inflaționiste provocate de criza energetică sunt un factor cheie pentru politicile băncilor centrale. În România, inflația anuală a ajuns aproape de 11%, cea mai mare din Uniunea Europeană, iar decizia privind rata dobânzii de politica monetară va fi anunțată pe 8 iulie. Piața anticipează o menținere a nivelului actual de 6,5%, dar o creștere surpriză nu este exclusă.
Banca Națională a României urmărește evoluția inflației și a prețurilor la energie. În zona euro, Banca Centrală Europeană a majorat deja dobânda cheie cu 0,25% pe 11 iunie, pentru a contracara presiunile inflaționiste generate de criza energetică. În Japonia, banca centrală a ridicat dobânda de referință la 1,0% — cel mai ridicat nivel din 1995 — pentru a susține yenul și a controla inflația.
Luni, va avea loc o ședință a Rezervei Federale, care va decide asupra ratei dobânzii de politică monetară. Este primul eveniment de această natură pentru Kevin Warsh, noul președinte al Fed, numit pe 22 mai. Consiliul Fed este divizat, cu patru voturi împotrivă în ultima ședință din aprilie, și inflația anuală la sfârșitul lunii era de 4,2%.
Piețele anticipează menținerea dobânzii, dar se pregătesc pentru o posibilă majorare în decembrie, după ce preocupările privind inflația persistentă au crescut. În context, mulți analiști consideră că orice reducere de dobândă va fi amânată.
Indicele S&P 500 a urcat cu 1,66%, iar Nasdaq a crescut cu peste 3%, în urma perspectivei unor prețuri mai mici la energie. În același timp, un posibil acord preliminar dintre SUA și Iran, care ar pune capăt operațiunilor militare și ar permite deschiderea Strâmtorii Ormuz, este văzut ca temporar. Probleme precum programul nuclear iranian și statutul activelor externe rămân nerezolvate și ar putea sprijini volatilitatea pe termen lung a pieței.
Negocierile actuale implică riscuri și incertitudini, iar impactul lor asupra evoluției prețurilor petrolului și inflației globale continuă să fie urmărit de piețe.
Lasă un răspuns