România a încheiat anul 2025 cu un PIB de 374 miliarde euro, înregistrând o creștere reală de 0,7%, cel mai slab procent din regiune. Conform datelor Institutului Național de Statistică, economia a intrat în recesiune tehnică, cu două trimestre consecutive de scădere. În ultimul trimestru al anului, scăderea a fost de 1,9%. În aprilie 2026, inflația a ajuns la 10,7%, ocupând primul loc în Uniunea Europeană la scumpirea alimentelor. Cursul leu/euro a atins un maxim istoric de 5,2180 lei, iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani s-a dublat față de Grecia și Bulgaria, fiind de 7,38%.

<

Starea mediului de afaceri și măsuri adoptate

Mediul de afaceri a suportat în 2025-2026 cel mai sever șoc fiscal post-aderare. Încrederea în economia națională se reconstruiște prin măsuri de predictibilitate fiscală, nu prin noi rotații de taxe. Au fost implementate inițiative precum scoringul fiscal pozitiv pentru contribuabili, prelungirea pilotului de precompletare a Declarației Unice pentru toate categoriile de PFA, impactul vizat fiind direct asupra unui milion de plătitori. Se continuă auditurile externe și atribuirea ratingurilor între A și E pentru companiile de stat cu pierderi persistente peste doi ani.

Au fost stabilite măsuri de reducere a salariilor 13 și 14 și a bonusurilor nejustificate în companiile deținute 100% de stat. În plus, a fost instituit un dialog instituțional permanent cu mediul de afaceri și s-a prelungit termenul pentru TVA de 9% pentru apartamentele contractate.

Pentru impulsionarea turismului, bugetul de promovare a fost majorat, ducând la o alocare de 10 milioane de euro anual în primii trei ani și 20 de milioane din anul al patrulea. Au fost avansate și măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor, precum eliminarea taxelor la constituire, înregistrare online, impozit zero pe venit până la cifra de afaceri de 20.000 euro, contabilitate în partidă simplă și depunerea unui singur document la ANAF. De asemenea, se permite transformarea SRL-urilor de exercițiu în alte forme juridice la împlinirea vârstei de 18 ani.

Reforme structurale majore vizează închiderea companiilor de stat cu pierderi cronice și valorificarea activelor acestora, precum și listele minoritare de pachete de acțiuni.

<

Reforma fiscal-bugetară și finanțe publice

Pentru gestionarea finanțelor publice, se înființează un centru național de răspuns pentru fiscalitate, care va asigura termene standard și răspunsuri opozabile administrației, cu un termen de 30 de zile. Se extinde și consolidat sistemul SAF-T și e-Factura pentru toate sectoarele, iar sistemele de sigilii pentru tranzitul de mărfuri vor fi generalizate în 18 luni, raportând public valorile gestionate.

Statul intenționează reorganizarea ANAF, cu analiza de risc și controale centralizate, precum și crearea unei unități centrale de prognoză bugetară și a unui consiliu fiscal consolidat. Bugetele pe obiective și bugetarea pe rezultate vor deveni standard, pentru a crește transparența și responsabilitatea în gestiunea fondurilor.

Reforma include și modernizarea sistemului de recrutare și pregătire pentru personalul antifraudă, vameși și inspectori fiscali, cu focus pe digitalizare și tehnologii emergente precum inteligența artificială. De asemenea, a fost aprobată o strategie pentru sectorul spațial al Apărării, pentru realizarea de noi capabilități.

< h2>Energia, securitatea și infrastructura

Vulnerabilitatea energetică a României este accentuată de conflictele din Orientul Mijlociu, prețul barilului de petrol Brent ajungând în aprilie 2026 la 118 USD/baril. Piața energetică națională se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri din UE, atât pentru energie electrică, cât și pentru consumatorii casnici și industriali, ceea ce duce la creșterea sărăciei energetice.

Se menține sprijinul pentru prețurile carburanților în limite suportabile, iar pentru securitatea energetică se propun investiții în creșterea și stocarea energiei, valorificarea prosumatorilor și extinderea rețelelor de transport și distribuție. Se vor revizui și simplifica legile consumatorului vulnerabil și se va dezvolta Registrul Național al Consumatorilor Vulnerabili.

Proiecte importante vizează dezvoltarea reactoarelor 3+4 de la Cernavodă și retehnologizarea U1, precum și valorificarea zăcământului Neptun Deep. Se urmărește reforma redevențelor și creșterea capacității Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și Petrol și Gaze.

Pentru consolidarea securității în zona Mării Negre, se intensifică activitatea în coaliție cu Bulgaria și Turcia, precum și participarea la inițiative UE pentru protecția infrastructurii maritime și a resurselor energetice. Se va dezvolta energia eoliană offshore în Marea Neagră.

< h2>Sănătatea și infrastructura medicală

Obiectivul major pentru sănătate este operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate, care trebuie să ajungă la cel puțin 80% din furnizori și 50% din pacienți în primii doi ani. Interoperabilitatea între medicina de familie, ambulatoriu, spital, CNAS și DSP trebuie să fie totală până în 2027.

Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă va fi etapizată, cu o țintă de peste 20% până în 2030, în paralel cu dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, ambulatorii și centre de recuperare. Finalizarea celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova rămâne o prioritate, cu jaloane pentru 2028-2029.

România își propune să dezvolte cel puțin un centru de referință pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică și o rețea de centre de paliație și îngrijiri la domiciliu. În cadrul reformei, se urmărește și înființarea unui sistem național de audit pentru infecțiile întraspitalicești, cu raportare lunară și audit anual pentru spitalele mari.

Se intensifică programele pentru atragerea medicilor în rural, prin bonificații, locuințe de serviciu și sprijin administrativ. În domeniul cercetării, se planifică creșterea finanțării publice la 1% din PIB până în 2030 și dezvoltarea unei rețele de centre comunitare în sănătate și social, pentru a asigura servicii integrate în zonele defavorizate.

< h2>Reforma administrativ-teritorială și justiție

Reforma administrativ-teritorială reprezintă prioritatea „zero” a programului, fiind considerată fundamentul celorlalte reforme. Prin reașezarea structurii teritoriale, se vizează crearea a regiuni funcționale cu personalitate juridică, capacitate fiscală și competențe reale, înlocuind actualele opt regiuni de dezvoltare, considerate simple instrumente statistice.

Se estimează peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, multe fără resurse minime. Documentul accentuează că această reformă nu desființează identitatea locală, zonele cu caracter etnic, lingvistic sau geografic specific urmând să beneficieze de statut adaptat. În primele șase luni, se va realiza un audit național al UAT-urilor pentru a calibra mecanismele de fuziune și asociație, bazate pe criterii tehnice, nu politice.

Pentru justiție, se prevede eliminarea procedurii de cameră preliminară și generalizarea dosarului electronic. Se va finaliza proiectul Cartierul pentru Justiție București, proiect cu finanțare de la Banca Mondială, și se vor finaliza penitenciarele de la Buzău și Prahova până în 2028. De asemenea, se va realiza un Cod al societăților comerciale pentru a uni legislația fragmentată.

< h2>Fonduri europene și cooperare internațională

Absorbția fondurilor din PNRR va fi finalizată până la 31 august 2026, cu ultima cerere de plată depusă până la 30 septembrie 2026. Guvernul va supraveghea rigoros finalizarea proiectelor și reformelor. În paralel, va fi demarat un cadru de consultare pentru negocierea următorului cadru financiar multianual 2028-2034, mobilizând toate ministerele relevante.

Ţinta de absorbție pentru fondurile din politica de coeziune aferente perioadei 2021-2027 este de 40%, până în 2026, și integral până în 2029. Programul prevede continuarea reformei pentru utilizarea costurilor simplificate și finanțarea proiectelor prioritare în domeniul mediului și infrastructurii.

Pe plan extern, România își va intensifica colaborarea trilaterală cu Republica Moldova și Ucraina, precum și formatele bilaterale cu Polonia, Turcia și Statele Unite. Se vizează consolidarea securității la Marea Neagră și extinderea relațiilor europene și euro-atlantice, inclusiv proiecte de infrastructură și securitate regională.

< h2>Relația cu Republica Moldova și prioritățile agricole

Programul prevede sprijin politic pentru drumul european al Republicii Moldova, prin programe precum ‘Cetățenie 365’ și ‘Invest Moldova’. Se urmărește accelerarea convergenței economice, institucionale și sociale, precum și armonizarea legislației audiovizuale și promovarea mobilității academice.

În zona agricolă, se vor transforma modelele bazate pe export de materii prime în cele de procesare și integrare în lanțuri valorice. Măsurile pe termen scurt includ continuarea Programului Investalim, sprijin pentru sectorul de panificație și creșterea producției de legume și fructe. Se vor dezvolta ferme familiale, sprijinind creșterea porcinelor și păsărilor, precum și digitalizarea și automatizarea proceselor agricole.

Reformele pe termen lung vizează irigații, infrastructură de desecare și drenaj, dezvoltarea zonelor montane și elaborarea unei strategii agricole pentru 2028-2034, în contextul negocierilor pentru Politica Agricolă Comună. Inițiativele urmăresc reducerea depopulării satelor și crearea unor ecosisteme agricole competitive.

< h2>Cultură, sport și transport

Pentru cultură, se menține cota de 2% din impozitul pe venit pentru instituțiile de spectacole ale autorităților locale. Se planifică actualizarea schemei de ajutor de stat pentru cinematografie, sistem digital de ticketing și reducerea TVA la 5% pentru carte. Se estimează finalizarea proiectelor pentru Sala de concerte din Festivalul George Enescu și modernizarea Muzeului Național de Istorie.

Programele pentru tineret includ mobilitate feroviară gratuită pentru românii și moldovenii tineri, precum și campanii pentru promovarea lecturii și accesul la cultură în zonele defavorizate. Se intenționează, de asemenea, reconfigurarea infrastructurii sportive și generalizarea finanțării pentru sportivii de performanță.

Infrastructura de transport vizează extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres până în 2028 la cel puțin 2.000 km, precum și modernizarea rețelei feroviare și restructurarea companiilor de stat din domeniu. Se vor finaliza proiecte strategice precum A0 și se va accelera digitalizarea proceselor din domeniu.

< h2>Securitate și combatere a dezinformării

Programul prevede întărirea securității la Marea Neagră, dotarea Armatei și participarea în programul european SAFE, precum și modernizarea bazelor militare. Bugetul apărării va crește gradual, ajungând la 5% din PIB până în 2035, cu un nivel de 2,42% în 2026.

Se va dezvolta Cooperarea industrială în domeniul apărării, inclusiv în tehnologia spațială, precum și operaționalizarea Hub-ului de instruire F-16 de la Fetești. Modificările legislative și mecanismele de achiziție vor fi adaptate pentru capabilitățile critice și transparență.

În domeniul securității interne, se va moderniza sistemul de monitorizare și control al traficului rutier, va fi extins sistemul de monitorizare electronică în penitenciare și se va intensifica lupta împotriva criminalității online și a dezinformării, prin înființarea Centrului Național pentru Reziliență Democratică și implementarea unui program național de educație media.

Programul urmărește întărirea capacității CNA și ANCOM, precum și crearea unui sistem de răspuns la amenințările hibride, care să protejeze spațiul informațional național și să reducă efectele dezinformării și manipulării informaționale.

In concluzie, în 2026, România își propune să devină mai rezilientă și mai sigură, în contextul provocărilor economice și geopolitice globale.