Guvernul propus de Eugen Tomac include o reformă administrativ-teritorială și măsuri în domeniile fiscal, energetic, digital, educațional și sanitar, în contextul negocierilor politice pentru învestirea în Parlament. Documentul încă în lucru subliniază că actuala structură administrativă, compusă din peste 3.000 de unități, restricționează capacitatea statului de a furniza servicii și de a atrage investiții.

Reforma administrativ-teritorială

Documentul consideră prioritară reorganizarea sistemului administrativ. Se propune crearea de regiuni funcționale cu personalitate juridică și stabilirea unor praguri minime de viabilitate pentru comune și orașe. De asemenea, se vizează redistribuirea competențelor și resurselor fiscale, pentru a reduce fragmentarea administrației teritoriale și pentru a crește eficiența serviciilor publice.

Promisiuni fiscale și predictibilitate bugetară

Premierul desemnat promite asigurarea predictibilității fiscale și un tratament diferențiat pentru contribuabilii corecți. Programul prevede precompletarea Declarației Unice pentru toate categoriile de PFA și inițierea unui proces de auditare pentru companiile de stat cu pierderi. Se face referire la oprirea bonusurilor și salariilor suplimentare nejustificate în companiile deținute integral de stat și la consultări periodice cu mediul de afaceri înaintea modificărilor fiscale.

Reforma fiscală și reorganizarea ANAF

Se propune crearea unui „centru național de răspuns pentru fiscalitate”, precum și extinderea sistemelor SAF-T și e-Factura B2C. Reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) vizează un model centralizat de analiză de risc și depolitizarea acesteia. În plus, programul urmărește creșterea gradului de colectare fiscală fără a introduce noi taxe.

Investiții strategice în energie

Planul include continuarea unor proiecte majore, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, pregătirea reactoarelor 3 și 4 și valorificarea gazelor din Neptun Deep. Se menționează, de asemenea, dezvoltarea Coridorului Vertical și operaționalizarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Legislația privind consumatorul vulnerabil urmează să fie revizuită, cu implementarea unui registru național dedicat.

Digitalizare și identitate electronică

Proiectul include introducerea unui sistem de identitate electronică pentru toți românii și crearea unui portofel european de identitate digitală. Se propune organizarea unui portal unic al statului pentru evenimente de viață, dezvoltarea unui cloud guvernamental și interoperabilitate între instituții. Folosirea inteligenței artificiale în administrație face parte din strategia digitală.

Reforme în educație și sănătate

Pentru domeniul educației, se promite salarii mai predictibile pentru profesori, precum și extinderea programului „masă sănătoasă” și a inițiativelor de tip „școală după școală”. Se intenționează dezvoltarea unui sistem de concursuri pentru directoare și depolitizarea managementului universitar. Până în 2030, bugetul pentru Educație urmează să reprezinte 15% din totalul cheltuielilor de stat, iar pentru cercetare, se propune alocarea a 1% din PIB.

Sănătate și infrastructură medicală

Programul vizează operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate și conectarea furnizorilor publici la această platformă. Se prevede reorganizarea planului național de paturi, finalizarea spitalelor regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova, precum și dezvoltarea unui centru public pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică.

Guvernul menționat se confruntă cu dificultăți politice, nefiind încă sprijinit de o majoritate parlamentară solidă. Procesul de învestitură depinde de negocierile în curs, iar proiectul programului de guvernare urmează să fie prezentat oficial în zilele următoare, după eventuale ajustări.