Ambasada Statelor Unite ale Americii din Serbia a lansat public un apel pentru exprimarea interesului în vederea participării la proiectul hidroenergetic Djerdap 3, fiind primul pas concret spre realizarea unuia dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa de Sud-Est. Invitația a fost făcută în contextul unui acord interstatal, semnat recent, între cele două țări, și reprezintă o etapă în procesul de selecție a partenerilor pentru planificarea și construcția centralei electrice.

Detalii despre proiect și implicații strategice

Proiectul presupune construcția unei centrale hidroenergetice reversibile pe Dunăre, cu o capacitate totală planificată de 1.800 MW, cu finalizare estimată până în 2038. Costurile totale ale investiției sunt evaluate la circa 2,6 miliarde de euro, fiind semnificativ superioare estimărilor inițiale de 1,4 miliarde de euro. Serbia a finalizat studiile hidrologic și de fezabilitate pentru această investiție, considerată unul dintre cele mai ample proiecte energetice din regiune.

Serbia a operat deja centralele hidroenergetice Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 pe Dunăre, în cooperation cu operatorul român Hidroelectrica și producătorul de energie din Serbia, EPS. În plus, pentru perioada actuală, Serbia deține o singură centrală reversibilă, Bajina Basta, cu o capacitate de 614 MW, și planifică construcția unei alte unități, Bistrica, cu o capacitate de 646 MW.

Participarea companiilor și procesul de selecție

Companiile interesate s-au putut înscrie până pe 25 iunie, trimițând scrisori de intenție către Ministerul Minelor și Energiei din Serbia. Scopul acestei etape este selectarea partenerilor strategici pentru documentația tehnică, finanțare și construcție, conform Legii privind achizițiile publice și prevederilor acordului energetic interstatal.

Invitația vizează în special companii americane, iar procesul de selecție este coordonat de un grup de lucru special al Guvernului serb. Este vizată, în plus, implicarea Statelor Unite în rol de mediator, astfel încât acordurile să fie realizate în condiții transparente și respectând procedurile legale internaționale.

Reacții și controverse legate de proiect

Deși Serbia promovează activ inițiativa, există semne de întrebare privind transparența procesului și posibilele implicații politice. Unele analize indică potențiale probleme legate de modul în care ar putea fi negociate aceste acorduri, mai ales în contextul relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, precum și riscurile de corupție.

Reacțiile din social media și opiniile experților sugerează că anunțul ambasadei americane a stârnit controverse, fiind perceput ca o intervenție în deciziile de infrastructură ale Serbiei. Criticii autorităților se tem de posibile influențe extrene și de faptul că resursele strategice și proiectele majore de infrastructură sunt gestionate prin acorduri bilaterale în loc de licitații internaționale.

Implicarea concretă a Statelor Unite

Prezența americană în proiect datează din 2021, când gigantul de construcții Bechtel și-a exprimat interesul pentru proiect. În anul următor, compania a preluat pregătirea studiilor tehnice, iar în 2024 a fost semnat Acordul Energetic Interstatal între Serbia și SUA, activând ca fundament legal pentru participarea companiilor americane. Acest acord a intrat în vigoare în martie, facilitând invitația oficială adresată companiilor din SUA.

Posibile complicații și controverse

Unii specialiști consideră că implementarea proiectului prin acorduri bilaterale ar putea genera probleme politice și instituționale, precum și riscul de influențe extrene asupra deciziilor naționale. Eksperti afirmă că modul în care va fi realizat proiectul poate influența relația Serbiei cu Uniunea Europeană și poate avea implicații pe termen lung în contextul investițiilor în infrastructură și resursele naturale.

Publicația din Serbia semnalează și reacțiile negative din partea opiniei publice, unde s-au accentuat temerile privind creșterea influenței externe și controlul asupra resurselor strategice, precum și despre posibile situații de nepotism și corupție, dacă procesul nu este gestionat transparent.

Stadiul actual și perspectivele

Anul trecut, autoritățile sârbe au anunțat finalizarea studiului de fezabilitate și au specificat că proiectul urmează să fie realizat în cadrul Planului Național pentru Energie și Clima până în 2038, cu o capacitate investițională majoră și costuri estimate inițial în jur de 1,4 miliarde de euro, dar revizuite la circa 2,6 miliarde.

Discuțiile între ministerele de resort și comisiile mixte privind impactul hidrologic și ecologic continuă, fără a fi confirmat încă dacă România și-a exprimat oficial acordul pentru participarea la acest proiect.

Proiectul pentru Djerdap 3 continuă să trezească controverse legate de transparență, influența externală și riscurile de politizare a deciziilor strategice în domeniul energetic, în timp ce Serbia urmărește finalizarea centralelor și integrarea în sistemele de energie regionale.