Peru a desfășurat duminică turul al doilea al alegerilor prezidențiale, într-un scrutin așteptat cu tensiune din cauza temerilor legate de criminalitate, instabilitate politică și un număr semnificativ de alegători indeciși. Miza alegerilor este deosebit de mare, fiind posibil ca Peru să aibă al nouălea președinte în ultimii 10 ani, conform informațiilor oficiale.

Rezultate foarte strânse și o competiție ambiguă

Rezultatele preliminare indică o competiție extrem de echilibrată între cei doi candidați rămași în cursa finală. Sondajele aveau înainte de vot o estimare cu aproape 30% dintre alegători încă indeciși.

La primul tur, desfășurat în aprilie, niciun candidat nu a obținut peste 20% din sufragii. În acea rundă, Keiko Fujimori a obținut 17%, iar Roberto Sánchez aproape 12%.

Rezultatele oficiale ale scrutinului din 2023 nu au fost încă anunțate complet, însă autoritățile electorale avertizează că rezultatul final ar putea fi cunoscut abia peste câteva zile, procesul de validare fiind similar celui din scrutinul anterior, care a durat mai mult de o lună.

Tematica campaniei electorale: criminalitatea

Tematica principală a campaniei a fost creșterea criminalității, în special extorcarea și influența tot mai mare a grupărilor de crimă organizată. Conform unui sondaj realizat în 2025 de Institutul Național de Statistică și Informatică din Peru, 84% dintre locuitorii zonelor urbane se tem că ar putea deveni victime ale unei infracțiuni în următoarele 12 luni.

Sursele de venit ale rețelelor criminale sunt asociate în special exploatărilor ilegale de aur din zonele muntoase ale Anzilor și Amazonului. Experții atribuie această situație profiturilor uriașe generate de aceste activități ilegale.

Promisiuni și strategii ale candidaților

Keiko Fujimori, candidată conservatoare și fiica fostului președinte Alberto Fujimori, și-a construit campania în jurul promisiunii de a combate dur criminalitatea. Ea propune militarizarea granițelor, intensificarea prezenței poliției și armatei în zonele considerate periculoase, precum și utilizarea tehnologiei pentru combaterea extorcării.

Aceasta a declarat în timpul dezbaterii că va lupta împotriva criminalității în mod similar cu modul în care tatăl ei a promis să fi înfrânt gruparea Sendero Luminoso.

Roberto Sánchez, în vârstă de 57 de ani, a promis reforme în forțele de poliție și o implicare mai intensă a armatei în asigurarea securității. Acesta a încercat, totodată, să liniștească investitorii, afirmând că nu intenționează să naționalizeze resursele minerale și gazele exploatate de companii străine în Peru.

Participarea electorală și contextul social

Deși votul în Peru este obligatoriu pentru cetățenii cu vârste între 18 și 70 de ani, prezența la urne a fost mai redusă comparativ cu alegeri precedente. Peste 27 de milioane de persoane erau înscrise pe listele electorale, dintre care circa 1,2 milioane urmau să voteze din străinătate.

În capitala Lima, multe secții de votare au fost aproape goale pe parcursul zilei, ceea ce indica o prezență mai scăzută decât la alte scrutinuri similare.

Câștigătorul alegerilor urmează să depună jurământul în luna următoare, procesul fiind urmărit cu atenție de către comunitatea internațională.