Raportul ONU avertizează asupra impactului mediului și inechităților generate de extinderea utilizării inteligenței artificiale, iar creșterea cererii de energie pentru centrele de date riscă să consume resurse la nivel global.
Consumul energetic al centrelor de date și impactul asupra mediului
Conform datelor, în anul precedent, centrele de date din întreaga lume au consumat o cantitate de energie electrică similară cu cea a Arabiei Saudite, clasată pe locul al 11-lea în topul celor mai mari consumatori. Cu proiecții de dublare a utilizării energiei electrice până în 2030, raportul anticipează o creștere semnificativă a amprentei de carbon a acestor centru de date.
O creștere a consumului de energie ar necesita plantarea a 6,7 miliarde de copaci pe parcursul a zece ani pentru compensare. În plus, utilizarea resurselor de apă pentru centrele de date ar ajunge la 9,3 trilioane de litri, iar terenurile necesare ar fi de aproape zece ori mai mari decât suprafața orașului Mexico City.
Paradoxul Jevons în era inteligenței artificiale
Raportul subliniează că eficiența crescută a modelelor AI, o strategie frecvent invocată pentru reducerea consumului, poate avea efectul contrar. Se anticipează că pe măsură ce aceste modele devin mai ieftine și mai accesibile, vor fi utilizate în volume mai mari, ceea ce va duce la creșterea globală a consumului de energie și resurse.
Această situație reflectă „paradoxul Jevons”, observat în secolul al XIX-lea, când creșterea eficienței în utilizarea cărbunelui nu a redus consumul total, ci a favorizat utilizarea extinsă și cererea în creștere.
Injustițe și responsabilitate în dezvoltarea AI
Raportul evidențiază inechitatea globală în infrastructura cloud pentru AI, doar 32 de națiuni având acces la această tehnologie, dintre care 90% se află în SUA și China. Această distribuție creează un decalaj digital semnificativ, concentrând avantajele și responsabilitățile în câteva regiuni.
Se observă totodată că țările în curs de dezvoltare suportă o povară disproporționată din cauza impactului asupra mediului, provenit din extracția mineralelor și din deșeurile electronice generate de utilizarea AI.
Principii pentru o utilizare responsabilă a AI
Pentru a evita efectele nocive ale creșterii AI, raportul indică o serie de principii directoare: transparența, eficiența în proiectare, echitatea, responsabilitatea pe parcursul întregului ciclu de viață, cooperarea internațională și dezvoltarea durabilă.
Se recomandă ca lanțul valoric al AI, de la extragerea mineralelor până la reciclare, să fie guvernat în mod responsabil, protejând mediul și resursele naturale.
Exemplu de politici și practici naive
Statele precum Noua Zeelandă și Australia au implementat strategii și cadrul de AI pentru sectorul public, inspirate de principiile OCDE privind valorile AI. În aceste țări, însă, nu există încă reglementări stricte pentru transparența efectelor asupra mediului sau pentru monitorizarea consumului de energie.
Cazurile precum platforma Bowerbird sau instrumentele pentru evaluarea cererilor în domeniul apărării veteranilor demonstrează abordarea deliberată de reglementare „ușoară”. Aceasta poate duce la omiterea impactului de mediu și a costurilor energetice mai mari, necunoscute sau nereportate oficial.
Raportul ONU solicită redistribuirea atenției către un model de inovație sustenabil, în care protejarea mediului natural să fie integrată în strategia de dezvoltare a inteligenței artificiale.










Lasă un răspuns