Specialiștii Consiliului Concurenței au propus amendarea băncilor implicate în investigarea legată de manipularea indicelui ROBOR, suma fiind estimată la 800 de milioane de euro. Decizia finală urmează să fie aprobată de plenul instituției, iar o hotărâre este așteptată până la finalul lunii.

Detalii despre anchetă și decizia propusă

Până în prezent, raportul Consiliului Concurenței indică existența unor schimburi de informații între bănci, care pot distorsiona concurența pe piața interbancară. În urma investigației, a fost identificată o posibilă înțelegere ce influențează modul în care se stabilește indicele ROBOR.

Specialiștii au pregătit o amendă care ar putea ajunge la 800 de milioane de euro, însă decizia finală va fi luată de plenul Consiliului Concurenței.
Un răspuns oficial cu privire la decizia și asupra cuantumului sancțiunii urmează până la sfârșitul lunii.

Reacții și poziții oficiale

Președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Bogdan Neacșu, a declarat că ancheta și concluziile raportului reprezintă „lucruri luate din context” și au creat confuzie și dezinformare în spațiul public.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat pe 7 mai că instituția va anunța o decizie în privința raportului privind ROBOR, după analizarea răspunsurilor trimise de bănci până la începutul lunii iunie. Potrivit acestuia, raportul indică existența unui schimb de informații care ar distorsiona concurența, influențând modul în care băncile ritmizează cotațiile ROBOR.

Cotațiile bancare pentru ROBOR, conform raportului, nu ar fi independente, ci influențate de informațiile schimbate între instituții, ceea ce ar afecta corectitudinea și reprezentativitatea indicelui.

Critici și controverse în legătură cu indicele ROBOR

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a criticat în aprilie concluziile raportului Consiliului Concurenței, sugerând o neînțelegere a modului în care funcționează piața bancară.

El a afirmat că ROBOR a fost acuzat excesiv, fiind trecut ulterior la IRCC (Indicele de Referință pentru Credite consumatorilor persoanei fizice). Isărescu a subliniat că ROBOR-ul, precum și IRCC, sunt indicatori esențiali pentru stabilirea ratelor la creditele în lei cu dobândă variabilă.

Guvernatorul a ridicat problema confuziilor create în spațiul public, accentuând că ROBOR-ul este un indicator de piață, iar schimbările de percepție asupra lui afectează economia. El a recomandat menținerea indicatorului ROBOR, considerându-l un element fundamental pentru funcționarea corectă a sistemului bancar.

Actualitatea indicelui ROBOR și dezbaterile recente

ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile se împrumută între ele în monedă națională, joacă un rol central în stabilirea ratelor la creditele în lei pentru populație și stat.

Discuțiile privind relevanța și corectitudinea indicelui au fost aprinse în perioada guvernării PSD, în 2019, când a fost introdus IRCC, considerat mai reprezentativ, pentru creditele noi.

În prezent, IRCC este calculat ca medie ponderată a dobânzilor ROBOR zilnice, iar dezbaterile continuă despre modul în care acești indicatori reflectă realitatea din piață și impactul lor asupra costurilor financiare.

Robor, reprezentând rata medie a dobânzii pentru împrumuturile interbancare în RON, rămâne un element critic pentru funcționarea sistemului bancar și pentru costurile creditelor în economia românească.