Proiectul național al României pentru următorii ani prevede o prioritate clară: electrificarea, a declarat Corneliu Badea, președintele CRE, în cadrul Power Summit 2026, eveniment desfășurat în Helsinki și dedicat industriei energetice europene. La eveniment au participat oficiali și lideri de companii din domeniu, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene, într-o dezbatere amplă privind viitorul energetic al țării.

Contextul investițiilor în energia regenerabilă și structura capacităților

Corneliu Badea a menționat că România are în prezent circa 80 gigawați (GW) de capacitate rezervată pentru racordare la rețea, dintre care aproximativ 10 GW sunt în dezvoltare, fiind proiecte de anvergură, cu finanțare asigurată. Dintre acestea, majoritatea sunt în sectorul regenerabilelor, dar și câteva capacități pe gaze, pentru flexibilidade.

Stare actuală și scenarii de evoluție a sistemului energetic național

Corneliu Badea a explicat că studiul de adecvanță elaborat de Transelectrica, publicat recent, prezintă două scenarii: unul de referință, bazat pe actualele politici, care ar genera un deficit de energie pentru circa 10.200 de locuințe, și un scenariu recomandat, ce include amânarea închiderii centralelor pe cărbune după punerea în funcțiune a noilor capacități, precum centrala pe gaze de la Mintia.

Perspectiva asupra închiderii centralelor pe lignit

Președintele CRE a spus că o amânare a închiderii centralelor pe lignit nu va fi acceptată de partea europeană, fiind fermă poziția Comisiei Europene. Referitor la termenul de finalizare pentru centrala de la Mintia, acesta a arătat că, în ciuda întârzierii de câteva luni, proiectul merge bine și există o încredere în finalizarea cu succes, însă a avertizat că dacă Mintia nu va intra în funcțiune la timp, vor fi folosite centrale pe lignit.

Lipsa de personal în sistem a fost evidențiată, fiind un deficit major, însă Badea consideră că muncitorii pot fi recalificați pentru alte proiecte în domeniu, precum investițiile în rețele. În privința conectării la magistrala de gaze, adjudecată parteneriatului condus de CIS Gaz, lucrările sunt în avans și se estimează finalizarea în lunile iunie sau iulie.

Impactul prețurilor și beneficiile electrificării

Badea a prezentat avantajele electrificării pentru România, subliniind eficiența energetică crescută a autovehiculelor electrice, eficiența în încălzire și posibilitatea de reducere a costurilor în timp. El a atras atenția asupra creșterii prețului gazului și asupra faptului că importanța electrificării devine crucială pentru a atenua expunerea la fluctuațiile pieței internaționale de energie.

El a explicat faptul că, pe termen lung, costurile energiei electrice vor scădea, în timp ce tarifele de transport și distribuție vor crește, din cauza investițiilor necesare în infrastructură. Badea consideră că această evoluție va duce la un sistem energetic mai eficient și mai rezistent.

Stocarea energiei și proiecte alternative

Proiectele de stocare a energiei, precum cel de la Tarnița-Lăpuștești, au fost considerate soluții importante pentru acoperirea fluctuațiilor surselor regenerabile. Badea a explicat că întârzierea acestui proiect de peste 40 de ani se datorează mai multor cauze, inclusiv probleme de ordin tehnic și de evacuare a energiei.

El s-a declarat încrezător în potențialul hidroenergetic și a sugerat investiții în proiecte mici de stocare, cu capacități de 100-200 MW, mai flexibile și mai eficace. România deține resurse de apă și topografie favorabilă pentru astfel de inițiative, a remarcat Badea.

Rolul energiei nucleare și proiectele de retehnologizare

Corneliu Badea a punctat importanța prioritizării proiectelor nucleare, afirmând că trebuie realizată o analiză clară pentru stabilirea unor criterii de fezabilitate și a oportunităților financiare. El a menționat că investițiile în noile reactoare de la Cernavodă și în retehnologizarea unităților 1 și 2 reprezintă componente esențiale ale strategiei energetice.

Referitor la proiectul SMR de la Doicești, el a afirmat că trebuie evaluată cu atenție fezabilitatea tehnică și financiară, având în vedere atât costurile estimate, cât și sursele de finanțare posibile.

Perspectiva asupra electrificării și a tranziției energetice

Badea a reiterat că electrificarea trebuie să devină o prioritate națională, pentru reducerea dependenței de combustibili fosili, precum lemnul sau gazul, și pentru creșterea eficienței energetice. El a susținut necesitatea unor măsuri legislative pentru sprijinirea acestei tranziții, precum și modernizarea rețelelor de distribuție.

El a previzionat că, în viitor, prețurile de producție ale energiei electrice vor scădea, iar tarifele de transport și distribuție vor crește, dar sistemul va deveni mai rezistent și mai capabil să susțină creșterea consumului în domenii precum încălzirea și mobilitatea electrică.

Impactul electrificării asupra consumatorilor și viitorul sectorului energetic

Corneliu Badea a explicat beneficiile eficientei energetic, comparând costurile și randamentul motorului electric cu cel termic. El a avertizat asupra complexității provocărilor legate de finanțarea și implementarea proiectelor mari, precum cele nucleare, și a subliniat că abordarea trebuie să fie una strategică, cu prioritizare clară.

El consideră că, deși România are resurse și infrastructură pentru a-și moderniza sectorul energetic, va urma o perioadă de ajustare, dar cu un sistem mai eficient și mai sigur, bazat pe surse regenerabile, depozitare și tehnologii avansate.

În final, Badea a afirmat că electrificarea reprezintă o direcție naturală și necesară pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate și competitivitate pentru piața energetică românească.