Vlad Gheorghiță, coordonatorul Statului Major al Apărării, transmite cetățenilor un mesaj clar: nivelul de pregătire al populației trebuie crescut atât pentru scenarii de protecție civilă, cât și pentru susținerea unui eventual efort militar.

Contextul mesajului transmis

Declarațiile au fost făcute în Sibiu, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, unde oficialul a fost prezent alături de Alexus G. Grynkewich. În fața jurnaliștilor, Gheorghiță a precizat că armata intenționează să extindă programele de instruire pentru publicul interesat, punând accent pe întărirea rezilienței naționale.

El a evidențiat faptul că autoritățile au adoptat recent modificări legislative referitoare la pregătirea populației pentru apărare, facilitate ce permite recrutarea voluntară a tinerilor dornici să urmeze o formare militară de bază. Scopul acestui demers este atât familiarizarea cu regulile fundamentale ale instructajului, cât și sporirea capacității societății de a răspunde eficient în diverse situații de criză.

Ce prevede pregătirea voluntară

Șeful armatei a menționat că modificările legislative permit organizarea unor programe periodice de instruire, ajustate în funcție de resursele disponibile. Inițial, se vizează câteva mii de participanți, cu posibilitatea de a aumenta numărul dacă infrastructura și bugetul permit.

„De la începutul acestui an, a fost adoptată o modificare legislativă în domeniul pregătirii populației pentru apărare. Recent, președintele a promulgat această schimbare. Tot din acest an, ne propunem să recrutăm tineri în cadrul MAPN, pe bază de voluntariat, pentru pregătirea de bază militară. Vom continua aceste programe în funcție de resursele financiare. Intenționăm să pregătim aproximativ 1.000-2.000 de militari.”

Pe termen mediu și lung, armata intenționează să organizeze mai multe serii anuale de instruire, adaptate la infrastructura și capacitatea centrelor de pregătire. În funcție de resurse, se estimează formarea anuală a câtorva mii de voluntari.

„Cel mai probabil, în următorii ani, vom avea două sau trei serii de pregătire anual. Capacitatea armatei pentru instruirea acestor militari variază între 2.000 și 10.000 pe an.”

Gheorghiță a subliniat că educația populației nu se limitează doar la componenta militară. Programele includ abilități utile în situații de incendii, cutremure sau alte urgențe, colaborând strâns cu structurile de protecție civilă.

„Atunci când discutăm despre reziliența națională, trebuie să considerăm multiple aspecte. Este necesar ca populația să fie pregătită pentru diverse tipuri de crize, precum incendii sau cutremure. De asemenea, trebuie să fim pregătiți pentru susținerea unui efort de război. În acest sens, avem planificate numeroase programe de formare împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.”

Ritmul implementării va depinde de resursele logistice și financiare disponibile, iar colaborarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență are ca scop integrarea componentelor de protecție civilă și pregătire militară în programe de voluntariat accesibile publicului interesat.