„România a reintrat în perioada sezonului rece, când frigul nu mai reprezintă doar o senzație, ci se reflectă în costuri semnificative. Aceasta se traduce clar în facturi, în locuințe și apartamente. Conform previziunilor pentru ianuarie 2026, facturile pentru gaze naturale vor înregistra o creștere de până la 30% față de aceeași perioadă din anul anterior. Volumul de gaze consumat în România, pentru consumatorii conectați la sistemele de distribuție, în special gospodăriile, a fost cu 18% mai mare în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025. Chiar dacă stocurile de gaze în depozite au crescut cu 11%, consumul suplimentar a fost acoperit în principal prin importuri, cu prețuri de până la 40% mai mari. Menționăm că în luna ianuarie 2025, țara era în poziția de exportator net de gaze”, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele AEI, conform Agerpres.

Potrivit specialistului, depozitele de gaze au reprezentat principalul „rezervor” pentru acoperirea consumului în cele mai aglomerate zile din sezonul 2026, dar în realitate, situația din România a fost salvată de importurile de gaze, ale căror volume au crescut cu aproape 500% față de media lunară, comparativ cu 14% creștere pentru gazele din depozite și doar 0,1% din producția internă.

„Astfel, majorarea facturii pentru consumul de gaze în ianuarie la utilizatorii casnici s-a datorat, în proporție de aproximativ 20%, creșterii volumului de gaze consumate, iar circa 5% se datorează majorării prețurilor la gaze, rezultată din achizițiile scumpe din import, în ianuarie 2026, pentru a face față frigului extrem (prețurile gazelor importate în acea lună au fost cu până la 83% mai mari decât cele stabilite administrativ pentru gazele din producția internă). Pentru mulți români, încălzirea nu mai reprezintă confort, ci o decizie între „să fie cald” și „să poată plăti facturile”. Deși prețul gazelor poate fi plafonat sau reglementat, în practică, gerul nu solicită acorduri oficiale. Temperaturile scad în pereți, în ferestre și în colțurile reci ale apartamentelor vechi, determinând centralele termice să funcționeze de două ori mai intens. Aceasta generează o problemă majoră: odată cu intensificarea frigului, nu se schimbă doar temperaturile externe, ci și comportamentul acasă. Ritmul de încălzire devine mai alert, termostatul este ridicat cu un grad, aerisirile sunt reduse, iar în interior se sta mai mult. Consumul de energie crește treptat, iar factura finală reflectă consumul real”, explică specialistul.

Analizele arată că, în locuințele izolate, costul suplimentar la factura de gaze poate varia între 100 și 200 de lei, în timp ce în casele neizolate sau în apartamentele nespălate, această creștere poate ajunge între 200 și 400 de lei, în luna ianuarie 2026.

„Cea mai dificilă concluzie este că România încă navighează iarna în funcție de variabilitatea vremii. Cei care locuiesc în apartamente izolate și au vecini care încălzesc, se pot considera norocoși. Cei aflați la parter, la colț sau pe ultimul etaj, cu pereți umezi și tâmplării vechi, nu plătesc doar pentru gaze, ci și pentru greșelile din sistemul de construcție și întreținere. În plus, creșterea facturii în sezonul rece nu afectează doar buzunarul, ci și starea de spirit, oamenii urmărind constant funcționarea centralelor și făcând compromisuri: „cât să le mai țin pornite?”, „ce temperatură să setez?”, „să scot un calorifer din funcțiune?”, „mă îmbrac mai gros?”. Aceasta nu reprezintă economie, ci adaptarea la un sistem în care locuințele eficiente sunt excepția, nu regula. Problema nu este că ianuarie a fost mai rece, ci faptul că, în mod anual, românii se întreabă: „Cum pot să mă încălzesc decent fără a-mi afecta bugetul?”. Soluțiile nu vor veni doar din discursuri legate de plafonări sau stabilirea pieței, ci din investiții concrete în eficiență energetică, reabilitare termică, centrale performante, tehnologie de reglaj inteligent, educație pentru consum și protejarea celor vulnerabili”, susține Dumitru Chisăliță.

Concluzia principală a expertului AEI este că, în ianuarie 2026, factura la gaze va înregistra o majorare de 30%, nu doar din cauza condițiilor meteo sau a fluctuațiilor de preț, ci și din cauza stării avansate de degradare a blocurilor și a izolării ineficiente.