Majorările succesive de TVA și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare au condus la reducerea numărului de angajați, diminuarea cifrei de afaceri, scăderea volumelor comercializate și creșteri semnificative ale prețurilor pentru consumatori. Acest impact se resimte într-un sector considerat până recent unul dintre cele mai eficiente din industria alimentară și lider în conformarea fiscală, de 100%.

Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) reprezintă principalii producători de băuturi răcoritoare din România, precum și operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome și ambalaje. ANBR este afiliată la Federația Patronală din Industria Alimentară (ROMALIMENTA) și la Uniunea Europeană a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare (UNESDA).

Analiza realizată de Academia de Studii Economice se bazează pe datele a 12 companii reprezentative, care acoperă aproximativ 94% din cifra de afaceri a industriei de băuturi nealcoolice.

„Succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul”

Creșterea taxelor pe consum se reflectă direct în prețurile finale și influențează gospodăriile cu venituri mici, conform concluziilor studiului prezentat recent la ASE.

În intervalul 2023-2024, prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5%, depășind semnificativ majorarea medie a prețurilor alimentelor (17,6%) și rata inflației generale (16,2%). De la începutul anului 2023 până în prezent, un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 25–50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.

Astfel, deși cifra de afaceri înregistrează o evoluție pozitivă anuală, volumul vânzărilor a scăzut semnificativ, cu peste 9,5%, ca urmare a presiunilor fiscale și a factorilor economici conjuncturali.

„Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate reprezintă un sector cu impact semnificativ asupra ocrotirii ocupării forței de muncă, investițiilor și contribuțiilor fiscale. Este un domeniu care a cunoscut o creștere constantă și a investit în tehnologii moderne și durabile. Însă, succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul, a împiedicat investițiile și a exercitat presiune asupra locurilor de muncă. Pentru a continua să investim în România, avem nevoie de un cadru fiscal stabil și nediscriminatoriu”, a afirmat Alice Nichita, președintele ANBR.

Datele au fost divulgate odată cu lansarea raportului „Impactul socio-economic al industriei băuturilor răcoritoare din România”, realizat de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) în colaborare cu Academia de Studii Economice din București (ASE).

Studiul evidențiază rolul strategic al industriei băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate în economia națională și analizează efectele semnificative ale modificărilor fiscale succesive și discriminatorii din ultimii ani.

„Studiul realizat de echipa ASE evidențiază importanța industriei băuturilor răcoritoare pentru economie, ocuparea forței de muncă și bugetul de stat. De asemenea, analizează impactul cumulativ al modificărilor fiscale și de reglementare din ultimii ani. Concluzia clară este că stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt esențiale pentru menținerea unei industrii eficiente și competitive”, a precizat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE.

Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate este unul dintre cele mai eficiente segmente ale industriei alimentare din România:

• contribuie cu peste 0,6% la PIB-ul național;
• generează o valoare adăugată brută de 3,7 miliarde lei în 2024;
• susține aproximativ 10.000 de locuri de muncă directe și alte 60.000 pe lanțul de valoare;
• contribuie anual cu circa 1 miliard lei în taxe și impozite;
• menține conformarea fiscală de 100%, fără evaziune;
• oferă salarii peste media națională;
• ajută la reducerea deficitului balanței comerciale.

De asemenea, studiul indică faptul că TVA și accizele cresc presiunea de scumpire pentru consumatori. În timp ce accizele sunt ușor de colectat și aduc venituri imediate la buget, acestea generează efecte inflaționiste, reduc cererea și afectează investițiile și competitivitatea sectorului.

Rezultatele studiului sugerează că, deși industria reprezintă un motor economic pentru sectorul băuturilor, este sensibilă la șocurile fiscale, care se transmit rapid prin ajustări ale forței de muncă și creșteri ale prețurilor.