Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează o critică dură la adresa Guvernului Bolojan, acuzând Executivul că oferă o imagine idealizată a stării financiare a României. Conform afirmațiilor sale, deficitul bugetar oficial declarat pentru 2025, de 146 de miliarde de lei (7,65% din PIB), nu reflectă condițiile economice reale și se bazează pe „artificii contabile” și pe amânări deliberate ale unor plăți.

Guvernul evidențiază o reducere a deficitului comparativ cu 2024, când acesta a ajuns la 152 de miliarde de lei, însă Petrișor Peiu afirmă că atât deficitul din 2024, cât și cel din 2025 sunt „falsificate”, fiind calculate exclusiv pe bază de numerar, fără a include angajamentele financiare reale. Cu alte cuvinte, sumele pe care statul trebuia să le achite nu apar în calculuri, fiind amânate intenționat.

Deficitul real ascuns de conducerea guvernamentală

Senatorul AUR atenționează că statul are datorii de aproximativ 9 miliarde de lei către furnizorii de gaze și energie electrică, rezultate din schema de plafonare și compensare. La aceste datorii se adaugă întârzierile de plată pentru concediile medicale, unele ajungând până la doi ani. În opinia sa, deficitul real pentru 2024 a fost de 9,3% din PIB, semnificativ peste cifra oficială, informație aflată de români abia în luna martie 2025, prin datele Comisiei Europene.

Mai mult, susține Petrișor Peiu, deficitul „pe numerar” din 2025 ar fi fost similar cu cel din 2024 dacă statul nu ar fi beneficiat de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală adoptată înainte de alegeri.

Exces de cheltuieli comparativ cu veniturile

Petrișor Peiu evidențiază că situația devine și mai gravă atunci când se analizează strict veniturile și cheltuielile curente. Veniturile curente ale statului sunt estimate la 585 de miliarde de lei în 2025, în creștere cu 10,3% față de anul precedent. În schimb, cheltuielile curente se ridică la 745 de miliarde de lei, cu o creștere de 12%. Diferența dintre aceste sume reprezintă, conform afirmației sale, „deficitul real al țării”: aproximativ 160 de miliarde de lei.

Fondurile europene joacă un rol important în această dinamică. În 2025, România a primit circa 75 de miliarde de lei din fonduri UE, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Totuși, cheltuielile din aceste fonduri au crescut doar cu 16 miliarde de lei, ceea ce indică, în opinia lui Peiu, că deficitul este ascuns printr-un aranjament contabil.

Taxe mai mari, consum redus

Senatorul AUR subliniază că veniturile din TVA au crescut cu doar 10,7%, aproximativ egal cu rata inflației, ceea ce sugerează că majorarea TVA cu două puncte procentuale nu a generat încasări suplimentare reale. În schimb, impozitele directe și contribuțiile sociale au înregistrat creșteri, ca urmare a eliminării facilităților fiscale și restrângerii regimului microîntreprinderilor.

„Creșterile impozitelor directe au avut efecte pozitive, însă creșterea TVA și a accizelor a redus consumul”, concluzionează Petrișor Peiu.

Costuri mari cu dobânzile și riscul de colaps economic

Un alt semnal de alarmă îl reprezintă creșterea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile. În 2025, statul a plătit 51 de miliarde de lei pentru dobânzi, cu 14 miliarde mai mult decât în anul anterior, iar pentru 2026 se estimează o sumă de 60 de miliarde de lei.

În încheiere, Petrișor Peiu avertizează că România depinde în mare măsură de sprijinul „bunăvoinței” din partea Comisiei Europene. Dacă fondurile europene scad, statul român s-ar putea confrunta cu un colaps rapid, deoarece cheltuielile curente cresc mai rapid decât veniturile, iar actualul model econonic nu este sustenabil.