Ministerul Mediului ia în considerare dezvoltarea unei aplicatii digitale pentru monitorizarea zonelor de risc și revederea modului de stabilire a spațiilor prioritare pentru biodiversitate, după identificarea unor erori semnificative și a lipsei de consultare cu comunitățile locale.

Conceptul unei platforme digitale dedicate controalelor de mediu devine tot mai aproape de a fi implementat.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat la Digi 24 că proiectul este deja discutat la nivel tehnic și are potențialul de a transforma modul de identificare și administrare a ariilor sensibile din punct de vedere ecologic.

Platformă digitală pentru mediu

„Am primit această solicitare de mai multe ori și iau în considerare lansarea unei astfel de aplicații. În discuții cu mai mulți specialiști pentru a determina cele mai eficiente modalități de implementare și utilitate în derularea controalelor.”

Aplicația va integra hărți ale zonelor de risc și informații detaliate despre ariile prioritare pentru biodiversitate, un subiect care a generat conflicte, mai ales în zona Țării Făgărașului.

Hărțile pentru biodiversitate în contextul PNRR

Unul dintre obiectivele PNRR este realizarea hărților pentru biodiversitate, instrumente de conservare a naturii asumate prin angajamente europene.

„Acestea se numesc zone prioritar pentru biodiversitate și reprezintă jaloane în cadrul PNRR. În acest an, trebuie să avem aprobate anumite zone.”

România și-a propus ca până în 2030, cel puțin 10% din suprafață să fie protejată, însă nu toate aceste zone vor avea același regim de protecție.

„Obiectivul nostru este de a proteja 10% din teritoriul național. Nu toate vor fi strict protejate, fiind vorba și de zone cu gestionare activă”, a explicat ministra.

Acest lucru înseamnă că în anumite regiuni activitățile economice tradiționale pot continua în limitele prevederilor de conservare.

„Pe anumite zone, poate exista activitate economică. Se pot practica pășunatul, cositul sau alte activități locale, în condițiile protejării biodiversității.”

Includerea infrastructurii și spațiilor publice în hărți

O problemă majoră identificată de la preluarea mandatului a fost lipsa corelării datelor din contractele moștenite din guvernele anterioare.

„Am preluat un contract din perioada anterioară, cu limite stabilite în acea perioadă, și am observat mai multe inconsistențe.”

Printre exemple s-au numărat drumuri naționale în zone protejate, cimitire și Planuri Urbanistice Zonale aprobate, incluse în aceste zone.

De asemenea, au fost identificate pe hărți obiective strategice sau industriale, precum fabrici sau baze militare, ceea ce a generat semne de întrebare legate de corectitudine.

„Este nevoie să schimbăm perspectiva”

În acest context, Diana Buzoianu anunță o abordare nouă, menită să pună egalitate între protecția mediului și dialogul cu comunitățile impactate.

„Este nevoie să inovăm modalitățile. Trebuie să asigurăm protecția mediului și o discuție sinceră și acord cu comunitățile locale.”

Lansarea platformei digitale și revederea hărților urmează să aducă transparență, corectitudine și predictibilitate, atât pentru autorități, cât și pentru primării și cetățeni.

„Obiectivul este să dezvoltăm un instrument practic, care să sprijine controale eficiente și să elimine discrepanțele între informațiile din teren și cele de pe hărți.”