La 16 iulie 2025, în cadrul propunerilor pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034, Comisia Europeană a sugerat un regulament pentru noul CFM și un sistem actualizat pentru resursele financiare proprii ale UE. Executivul UE a prezentat un buget pe șapte ani în valoare totală de 2.000 de miliarde de euro (la prețurile curente), reprezentând o creștere de 59% față de actualul CFM. Pentru acoperirea bugetului extins, Comisia propune cinci noi surse de finanțare proprie, numărul total ajungând astfel la nouă. Auditoriul european a subliniat elemente esențiale pe care legislatorii UE trebuie să le ia în calcul în negocierile viitoare.
Referitor la cheltuieli, plafonul pentru CFM propus este cu 5% mai mare decât cel al actualului cadru, ajungând la 1,26% din venitul național brut (VNB) al UE. Cu toate acestea, excluzând rambursările împrumuturilor contractate pentru programul de redresare al UE (NGEU), procentul raportat din VNB-ul UE pentru cele două perioade va înregistra o creștere de la 1,13% la o estimare de 1,15%.
Comisia Europeană propune reducerea cu 20 de puncte procentuale a părții din bugetul UE gestionată direct împreună cu statele membre. O creștere semnificativă a cotei din buget pe care Comisia trebuie să o administreze direct sau indirect implică riscuri: pot apărea dificultăți administrative, iar modul de repartizare geografică a cheltuielilor s-ar putea modifica, afectând echilibrul bugetar.
În ceea ce privește veniturile, proiectul prevede o creștere anuală medie de 58 de miliarde de euro în perioada 2028-2034, ca rezultat al modificărilor propuse. Comisia consideră că noile resurse proprii vor diminua povara financiară asupra statelor membre, însă auditorii au observat că 77% din aceste venituri suplimentare vor fi totuși asigurate din bugetele naționale. Pentru a finanța noile priorități și cele existente, contribuțiile naționale totale vor crește cu 48% în perioada următoare, de la 140,7 miliarde de euro la 208,5 miliarde de euro.
Proiectul urmărește reducerea ponderii resurselor proprii bazate pe VNB. Mai precis, se estimează o scădere a contribuțiilor din VNB în finanțarea anuală a UE, de la 67% în prezent la o medie de 55%. Deși această sursă proprie continuă să joace un rol echilibrator, orice diminuare a celorlalte venituri va trebui compensată prin creșterea contribuțiilor bazate pe VNB, conform AEC.
Auditorii salută intenția de a elimina mecanismele de corecție pentru reducerea contribuțiilor anumitor state membre, bazate pe VNB, TVA și plastic nereciclat, argumentând că astfel resursele devin mai transparente și mai simple. În același timp, avertizează că, deși unele resurse proprii vor fi mai ușor de calculat, apar cinci noi fluxuri de venituri, ceea ce va complica sistemul. Ca rezultat, sistemul devine mai complex, iar introducerea unei taxe financiare pentru companii ar putea conflictua cu obiectivele UE de a stimula competitivitatea. În plus, plafoanele pentru resursele proprii trebuie reevaluate în urma acordului pentru un împrumut de 90 miliarde euro destinat Ucrainei.
Prin CFM, Uniunea Europeană stabilește modul de finanțare a programelor sale în toate domeniile politicii. Actualul CFM 2021-2027 are un buget de 1.200 de miliarde euro. Potrivit Comisiei, sistemul actual de resurse proprii și dependența de contribuțiile bazate pe VNB vor ajunge la limite, având în vedere tensiunile bugetare din statele membre. În același timp, nevoile financiare vor crește, în special din cauza rambursării împrumuturilor NGEU începând din 2028.
Auditorii furnizează un sfat independent și specializat Parlamentului European și Consiliului UE privind noile reglementări propuse pentru structura și plafonarea bugetului pe următorii șapte ani, precum și pentru sistemul de resurse financiare proprii al UE. Pentru prima dată, bugetul include venituri din deșeuri electrice și electronice nereciclate, accizele la tutun și contribuțiile companiilor cu cifră de afaceri anuală peste 100 de milioane de euro. Sunt preconizate, de asemenea, venituri anterioare din mecanismul de ajustare al carbonului la frontieră și schema de comercializare a certificatelor de emisii.










Lasă un răspuns