„România trebuie să adopte o strategie coerentă și orientată spre investiții, prin implementarea unui program național de analiză și explorare geologică, care să actualizeze harta resurselor critice, să digitalizeze complet arhivele geologice și să furnizeze investitorilor verificați un Atlas Național al Resurselor Critice, disponibil online și actualizat în timp real. În același timp, este recomandată accelerarea și clarificarea procesului de autorizare, prin modernizarea legislației miniere, digitalizarea integrală a procedurilor de licențiere, reducerea blocajelor administrative și prioritizarea proiectelor considerate strategice, în conformitate cu cerințele europene”, se precizează în analiza citată.

De asemenea, România trebuie să elaboreze o strategie națională de reciclare a materiilor prime critice, având în vedere obiectivul Uniunii Europene ca cel puțin 25% din necesarul de materii prime critice să fie obținut din reciclare până în 2030, prin dezvoltarea unei infrastructuri dedicate colectării și recuperării magneților permanenți, bateriilor și DEEE-urilor.

„Pentru a sprijini implementarea acestor direcții, este esențială crearea unei Platforme Naționale pentru Parteneriate Strategice, de tip centru unic, care să centralizeze toate procesele relevante pentru investitori, de la autorizarea rapidă a proiectelor strategice și consultanță privind legislația, stimulentele și finanțările europene, până la coordonarea dialogului cu autoritățile locale și facilitarea parteneriatelor tehnologice și financiare, oferind investitorilor un punct unic de contact și un parcurs clar, predictibil și rapid pentru investițiile în resursele critice”, menționează sursa citată.

Conform analizei, impulsul global în tranziția tot mai accelerată către tehnologii verzi, inteligență artificială, electronice avansate și aplicații de apărare a transformat metalele rare (REE) într-un element esențial al economiei moderne, evidențiind atât importanța lor strategică, cât și vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare globale. Cele 17 elemente din categoria rare earths (pământuri rare), alături de scandiu și ytriu, sunt critice datorită proprietăților magnetice, optice și electrice unice, fiind utilizate în mod intens în vehicule electrice, turbine eoliene, senzori, lasere, telecomunicații, imagistică medicală, centre de date AI și sisteme militare avansate, în timp ce consumul global de magneți REE este estimat să crească anual cu până la 9% în următorul deceniu, conform EY – Rare earths: hidden leverage beneath the surface.

Conform raportului EY ‘Rare earths: hidden leverage beneath the surface‘, România este inclusă în regiunea Europei Centrale, identificată ca având un potențial important în strategia europeană de securizare și diversificare a surselor pentru elemente de pământuri rare.

România este menționată ca parte a unui grup de țări care contribuie la un potențial regional mai larg, însă raportul evidențiază faptul că accesul la zăcăminte sau resurse nu este suficient pentru reducerea dependenței de China, din cauza capacităților reduse de rafinare și separare în Europa. Astfel, rolul României este plasat în context regional, însă fără a fi highlightate capacitățile industriale sau proiectele deja active. Uniunea Europeană încearcă să reducă această dependență prin inițiative legislative, precum CRMA, care stipulează ca până în 2030 UE să extragă cel puțin 10% din necesarul anual de materii prime critice, să proceseze 40% și să atingă 25% prin reciclare, limitând dependența de un stat terț la maximum 65% din necesar.

Comisia subliniază de asemenea potențialul reciclării magneților permanenți și necesitatea reconstrucției lanțurilor europene de aprovizionare, subiect abordat și în proiecte dedicate REE pentru e-mobilitate, precum REESilience (Rețele Reziliente și Durabile pentru Lanțurile de Aprovizionare a Materiilor Critice pentru Ecosistemele de E-mobilitate și Energie Regenerabilă). În acest context, cercetătorii implicați în REESilience au analizat în detaliu alternativele la sursele chineze de REE, evaluând pentru perioada 2022-2035 disponibilitatea, volumetria și dinamica prețurilor.

Analiza se bazează pe un mix de informații din studii de specialitate, date industriale și interviuri cu experți, luând în considerare atât resursele primare, din exploatări miniere, cât și resursele secundare, provenite din reciclarea produselor la sfârșitul ciclului de viață.

În cadrul acestei structuri instituționale, România poate avea o implicare activă în inițiative regionale din Europa Centrală pentru diversificarea aprovizionării cu elemente de pământuri rare, consolidându-și astfel poziția într-un lanț valoric strategic susținut de Uniunea Europeană. Comisia Europeană a anunțat un pachet de 47 de proiecte miniere pentru materiale critice în 13 state membre, iar România are trei proiecte în domeniul resurselor de pământuri rare și minerale critice: exploatarea grafitului la Baia de Fier (Gorj), magneziului la Budureasa (Bihor) și cuprului la Rovina (Hunedoara), cu o finanțare totală de aproximativ 615 milioane de euro, proiecte încadrate ca strategice și vizând simplificarea procedurilor de autorizare și accesul la fonduri europene.

În același timp, nivelul guvernamental al României anunță că a primit o ofertă de la Critical Metals Corp (deținută de European Lithium) pentru un acord exploratoriu cu Nuclearelectrica și filiala sa FPCU Feldioara, care ar putea permite construcția unei fabrici de prelucrare a elementelor de pământ rare în țară, utilizând concentratele extrase din zăcământul Tanbreez din Groenlanda. În această inițiativă, proiectul ar permite procesarea la Feldioara a până la 50% din producția de elemente de pământ rare, având ca scop crearea unei capacitități industriale europene de vârf și poziționarea României ca furnizor constant pentru industrii precum microprocesoare, domeniul aerospațial sau apărare.