Țoiu a reamintit că acordul Mercosur reprezintă rezultatul unor negocieri de aproape 25 de ani, în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între Uniunea Europeană și Mercosur a fost încheiat în timpul președinției României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorităților publice române a fost de sprijin constant pentru acest proces.

Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, susține acordul Mercosur. După această declarație, Țoiu afirmă că nu a fost exprimată oficial nicio opoziție semnificativă din partea conducerii vreunui partid din coaliție înainte de finalizarea procedurilor.

„În primul rând, am remarcat aceste încercări de personalizare a deciziilor de politică externă și strategie ale României. Nu este cazul. Acestea sunt influențate de dinamica politicii interne și nu este un domeniu în care dorim să intervenim în mod explicit. Totuși, voi reveni la poziția României: Mercosur este un acord comercial negociat de 25 de ani, în cadrul căruia România a participat de 18 ani.”

Primul acord politic semnificativ între Uniunea Europeană și țările din Mercosur a fost încheiat sub președinția României, iar meritul României constă în contribuția sa la aceste negocieri, în 2019. Cine își aduce aminte, știe și cine au fost partidele responsabile atunci.

De atunci și până acum, până la anunțul public și transparent al președintelui Nicușor Dan din decembrie, care reafirma susținerea României pentru Mercosur până la finalizarea procesului procedural de semnare și aprobare în Parlamentul European, nu a fost exprimată nicio poziție contrară de către liderii partidelor din coaliție sau alte foruri, a precizat Țoiu.

Diplomații români și negocierile tehnice

Ministrul de Externe a accentuat că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt specialiști de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu își schimbă abordarea în funcție de schimbările politice. Ea a ilustrat cu exemplul acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și implementat cu abordări similare, evidențiind profesionalismul echipelor românești.

„Am observat reacția ministrului Agriculturii față de aprobarea acordului, dar toate deciziile guvernamentale sunt luate după consultări între ministere și cu respectarea procedurilor. Reacția sa publică nu a influențat în mod esențial poziția României în procesul de negociere.”

„Se pot analiza toate acordurile comerciale la care România a participat, precum și cele încheiate de Uniunea Europeană cu alte piețe, pentru a observa că deciziile sunt luate în condiții obiective și cu consultări multiple. În procesul de negociere, unele observații ale ministerelor au fost integrate, altele nu, dar toate au circulat și au fost evaluate.”

De exemplu, negocierea Mercosur a alocat pentru România 3,8 miliarde de euro, destinați exclusiv agriculturii și dezvoltării rurale. În plus, s-au stabilit standarde și criterii de calitate egale cu cele ale UE pentru produsele din țările Mercosur. Un aspect important a fost clauza de protecție, care permiteorță activarea măsurii de salvgardare dacă variația prețurilor depășește 5%, solicitând investigarea rapidă de către Comisie în termen de 21 de zile, pentru a asigura protecția fermierilor.

Industrie versus agricultură: o discuție amplă

Țoiu a respins ideea că discuțiile despre Mercosur ar reprezenta o confruntare între sectorul industrial și cel agricol. Ea a subliniat că bugetul UE alocă o pondere semnificativă agriculturii, aproximativ o treime din resurse, iar creșterea în sectoare precum industria auto, tehnologie sau transporturi contribuie la fondurile europene și naționale, beneficiind și sectorul agricol.

Ministrul a explicat că o economie în dezvoltare susține investiții mai mari în agricultură, iar consolidarea lanțurilor valorice duce la beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri.

Țoiu a adăugat că deciziile privind politica comercială, deși influențează agricultura și industria, sunt luate în conformitate cu strategiile europene și nu trebuie interpretate ca dispute politice interne.