Premierul Ilie Bolojan a abordat discursul său, într-un interviu acordat vineri, 23 ianuarie, la Digi24, despre presiunea semnificativă asupra bugetului de stat, despre reformele administrative și despre perspectivele viitoare în sectorul public, într-un context caracterizat de deficit ridicat și obligații asumate față de Uniunea Europeană.

Mesajul său a fost clar: anul acesta reprezintă o perioadă de ajustare dificilă, dar inevitabilă.

Reducerea deficitului bugetar în mod progresiv, fără șocuri majore, dar cu sacrificii

Întrebat dacă românii trebuie să se aștepte la concedieri în domeniul sectorului public, Ilie Bolojan a evitat un răspuns definitiv, însă a evidențiat că anul 2026 este cel în care trebuie finalizate mecanismele de corecție fiscal-bugetară.

Obiectivul Executivului este să creeze o bază de cheltuieli durabilă, care să permită reducerea deficitului în mod natural, fără intervenții drastice și repetitive.

Prim-ministrul a explicat că ajustările inițiate anul trecut nu puteau fi realizate fără costuri reale pentru economie și populație. Reducerea unui deficit de aproape 10% spre niveluri acceptabile implică atât creșteri de venituri, cât și reducerea cheltuielilor, sau ambele simultan.

„Nu există ajustare bugetară fără impact”, a subliniat el, sugerând că promisiunile fără sacrificii sunt iluzii politice.

Salariile din sectorul public și „posturile protejate”

Un aspect sensibil discutat de premier a fost salariile mari în companiile de stat, în special la nivel de conducere. Ilie Bolojan a evidențiat că remunerația trebuie să reflecte performanța reală, nu doar poziția ocupată. În realitate, însă, mulți directori și-au securizat funcțiile prin contracte de management construite astfel încât indicatorii de performanță să fie îndepliniți chiar și în condițiile în care firmele întâmpină dificultăți.

„Aceasta este o problemă reală care are rădăcini adânci”, a declarat el, sugerând că sistemul a fost distorsionat în timp și că reforma nu se poate realiza peste noapte.

Mesajul său indică că revizuirea acestor contracte și a cheltuielilor salariale este inevitabilă, chiar dacă va genera tensiuni.

Investiții reduse, fonduri europene în pericol

Ilie Bolojan a vorbit și despre dilema principală a Guvernului: cum să susțină proiectele de investiții într-un context de deficit sever. România are contracte semnate prin PNRR de zeci de miliarde de euro, însă plafonul de finanțare s-a restrâns considerabil. Reducerea bugetului destinat investițiilor a reprezentat, conform premierului, una dintre cele mai dificile decizii.

De asemenea, a avertizat că întârzierile legislative pot duce la pierderea fondurilor europene. A exemplificat cu legea pensiilor magistraților, blocată de luni bune la Curtea Constituțională. Neadoptată rapid, această lege riscă să cauzeze pierderi de peste 200 de milioane de euro din fondurile europene, semnal de alarmă transmis deja oficialilor de la Bruxelles.

În concluzie, Ilie Bolojan a menționat că 2026 nu va fi un an al promisiunilor generoase, ci unul dedicat stabilizării finanțelor publice. Prioritatea Guvernului este menținerea echilibrului fiscal, corectarea măsurilor incomplete din trecut și stabilirea unei economii sănătoase, chiar dacă acest proces implică decizii nepopulare, presiune asupra cheltuielilor și o reformă reală a administrației publice.