Potrivit unui studiu realizat de Erste Bank, în România, proporția respondenților care cred că țara lor intenționează să adere la euro este cea mai mare din regiune. În toate țările din Europa Centrală și de Est, doar 20% până la 30% dintre respondenți sunt convinși că propria țară este pregătită pentru aderarea la zona euro în anul 2025.

Totalitatea zonelor din Europa Centrală și de Est, Cehia, Ungaria, Polonia și România, sunt considerate mai avansate din punct de vedere al convergenței prețurilor și veniturilor față de majoritatea țărilor la momentul aderării la mecanismul ERM II, conform studiului Erste Bank.

Inflația reprezintă în continuare cea mai mare preocupare legată de trecerea la euro. Aproximativ două treimi dintre cehi și polonezi anticipează creșteri de prețuri, conform Eurobarometrului 2025. Cetățenii din Cehia, Polonia și România sunt, de asemenea, preocupați de posibilitatea stabilirii abuzive a prețurilor în perioada de tranziție.

Pe de altă parte, jumătate dintre maghiari consideră că adoptarea euro va contribui la menținerea stabilității prețurilor. Ungaria se distinge ca fiind cel mai puțin preocupată de riscul pierderii controlului asupra politicii economice naționale.

Pierderea independenței politicii monetare este, de asemenea, menționată ca unul dintre costurile principale asociate intrării în zona euro.

Îmbunătățirea ratingului de credit și reducerea diferențelor de dobânzi pot fi, de asemenea, rezultatele aderării la zona euro. De exemplu, Croația și Slovacia și-au majorat ratingul înainte de a adera efectiv la euro. Convergența semnificativă a ratelor dobânzilor către nivelurile zonei euro reduce costurile de finanțare.

Ungaria, Polonia și România înregistrează rate ale inflației mai ridicate. În timp ce în Polonia inflația a scăzut, în România cercul fiscal (majorarea impozitelor) și eliminarea plafonului prețurilor la energie au determinat creșteri ale inflației globale.

România și Polonia înregistrează cele mai mari deficite din Uniunea Europeană

Conform bazei de date AMECO și estimărilor Comisiei Europene pentru anul 2025, doar Cehia respectă criteriul Maastricht privind deficitulpublic (-3% din PIB).

Ungaria, Polonia și România depășesc în mod clar plafonul de 3% din PIB. România și Polonia au cele mai mari deficite din întregul bloc comunitar, tendința fiind similară și pentru anii următori, în special până în 2026.

În prezent, toate aceste trei state sunt sub incidența procedurii de deficit excesiv, iar doar Ungaria ar trebui să închidă această procedură până în 2026.

Amenințările legate de creșterea datoriei depășesc limita de 60% din PIB, conform criteriului Maastricht

Între cele mai relevante, Cehia tinde să fie cel mai avansată în raportul dintre datoria publică și PIB, acesta fiind cel mai scăzut din regiune, apropiindu-se de 40%, sub plafonul de 60% stabilit de Maastricht.

România și Polonia au îndeplinit formal această țintă în 2025. Totuși, tendința crescătoare a raportului datorie/PIB și nivelul ridicat al deficitului bugetar reprezintă riscuri pentru stabilitatea economică viitoare.

Ratele dobânzilor pe termen lung rămân ridicate în zona Central și Est europeană

Studiul analizează medii pe 12 luni, acoperind perioada decembrie 2024 – noiembrie 2025, conform datelor Eurostat și Erste Group Research.

Similar evoluției inflației, criteriul ratei dobânzii pe termen lung nu este îndeplinit de majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est. Singura excepție este Cehia, unde media pe 12 luni se situează ușor sub pragul de referință.

Cehia are cea mai bună evaluare din regiune, în timp ce Ungaria și România se află aproape de nivelul pragului de investiții. Această situație influențează percepția riscului țării și primele de dobândă aplicate.

Sunt statele din Europa Centrală și de Est pregătite pentru aderarea la zona euro?

Deși satisfacerea criteriilor de la Maastricht poate fi provocatoare în contextul provocărilor recente – pandemie, conflict în Ucraina, creșteri ale inflației – analiza indică un nivel promițător de dezvoltare și de convergență a veniturilor și prețurilor, în special pentru Cehia.

Comparativ cu nivelul actual de dezvoltare, doar Slovenia și Cipru aveau indicatori de convergență mai avansați la aderarea la mecanismul ERM II.

Totodată, Ungaria, Polonia și România depășesc o bună parte din celelalte țări din regiune în privința nivelului de convergență la momentul aderării la ERM II.

De la cea mai dinamică perioadă pre-2015, extinderea zonei euro a inclus și țări mai mici sau mai puțin dezvoltate; Cipru, Slovenia și Malta erau economii avansate la momentul aderării, în timp ce Bulgaria a avansat în negocieri încă din 2018, înainte de aderarea la ERM II în 2020, urmând ca în 2023 să aplice pentru aderare la zona euro.

Procesele de cooperare cu Uniunea Bancară și aderare la zona euro în Bulgaria au început încă din 2018, dar finalizarea aderării s-a realizat abia în 2023. Acest calendar arată că, dacă țările din Europa Centrală și de Est planifică aderări între unul și doi ani, cooperarea cu Uniunea Bancară trebuie inițiată cât mai curând.

În concluzie, din cele mai pregătite din regiune, Cehia îndeplinește toate criteriile, în timp ce Ungaria și România manifestă cele mai favorabile perspective pentru adoptarea euro, în conformitate cu studiile din 2025 și rezultatele Eurobarometrului.