Italia, Suedia și Norvegia refuză aderarea la Consiliul pentru Pacea, inițiativa președintelui american Donald Trump. Propunerea lui Trump a atras reacții prudente din partea aliaților occidentali, diplomații exprimând temeri că un astfel de organism ar putea submina activitatea Națiunilor Unite.

Președintele SUA va prezida joi ceremonia de înființare a noului grup la Davos, în Elveția, în cadrul Forumului Economic Mondial.

Italia, rezervată

O sursă a declarat pentru Reuters că este puțin probabil ca premierul italian Giorgia Meloni, apropiată de Trump, să participe la evenimentul de la Davos. Cotidianul Corriere della Sera menționează preocupări că aderarea la un astfel de grup condus de un singur stat ar putea încălca Constituția Italiei.

Guvernul italian nu a comentat deocamdată solicitarea de poziție.

Conform legilor italiene, aderarea la organizații internaționale care promovează „pacea și justiția între națiuni” se face doar „în condiții de egalitate cu celelalte state”, ceea ce contravine supremației Statelor Unite în noul consiliu, a evidențiat Corriere della Sera.

Ziarul nu a citat surse pentru aceste informații.

Suedia și Norvegia refuză participarea la Consiliul pentru Pacea al lui Trump

Suedia a anunțat că nu se va alătura așa-numitului Consiliu pentru Pacea, a declarat astăzi premierul Ulf Kristersson.

Norvegia, ale cărei relații cu președintele Donald Trump s-au deteriorat, liderul de la Casa Albă fiind nemulțumit că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, nu va participa la Consiliul pentru Pacea, a comunicat guvernul de la Oslo.

„Propunerea americană ridică numeroase întrebări ce necesită o discuție mai aprofundată cu Statele Unite”, a explicat secretarul de stat, Kristoffer Thoner, în cadrul guvernului condus de premierul Jonas Gahr Støre.

„Norvegia nu va accepta, astfel, dispozițiile propuse de către Consiliul pentru Pacea și nu va lua parte la ceremonia de semnare a acestuia la Davos”, a adăugat oficialul norvegian.

Norvegia susține multilateralismul, în special în cadrul Organizației Națiunilor Unite, și intervine frecvent în calitate de mediator în conflicte.

„Este esențial ca această inițiativă să se înscrie în structurile internaționale existente, precum ONU și angajamentele noastre internaționale”, a subliniat Thoner.

De asemenea, Franța a declarat că nu se va alătura consiliului în forma sa actuală.

Rusia, invitată să devină membru în Consiliu

Invitațiile de a adera la consiliu au fost adresate în aproximativ 60 de țări, însă doar câteva, precum Ungaria și Israel, au acceptat fără rezerve. Kremlinul a anunțat săptămâna aceasta că și președintele rus Vladimir Putin a fost invitat să ia parte la această inițiativă.

Regatul Unit și-a exprimat preocuparea cu privire la componența consiliului, dat fiind faptul că președintelui rus Vladimir Putin și omologului său belarus, Alexander Lukașenko, li s-au oferit poziții în cadrul acestuia.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a acceptat să se alăture „Consiliului pentru Pacea” din Gaza, inițiativă inițiată de președintele american Donald Trump.

Alte state care s-au alăturat sunt Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Ungaria, Kazahstan și Argentina.

Trump, președinte pe viață al Consiliului pentru Pacea

Consiliul pentru Pacea a fost creat inițial pentru a monitoriza reconstrucția Fâșiei Gaza, afectată de peste doi ani de conflict între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas.

Consiliul va fi condus pe viață de Donald Trump și are planuri să își extindă domeniul de activitate pentru a aborda alte conflicte, conform unui exemplar de scrisoare și unui proiect de statut.

Statutul consiliului conferă lui Trump, în calitate de lider al acestui organism, atribuții foarte extinse și dezvăluie un mandat ce depășește tema teritoriului palestinian, incluzând contribuția la soluționarea conflictelor armate globale.

Vezi și: O femeie s-a aruncat în fața metroului