Salvamontiştii din Maramureş avertizează că, în ultimele 24 de ore, în şaua Galaţiului din Munţii Rodnei a avut loc o avalanşă de amploare, iar riscul producerii unor incidente similare rămâne ridicat. „Întreaga creastă este încărcată şi există posibilitatea declanşării altor avalanşe”, precizează aceştia, menţionând că pericolul este crescut şi în Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibleş.

Reprezentanţii Salvamont Maramureş au comunicat, vineri, că în Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibleş se înregistrează un „risc real de avalanşă şi dificultăţi semnificative de deplasare”, în contextul acumulării mari de zăpadă, ce poate ajunge până la 1,5 metri, precum şi al încălzirii recente.

„În ultimele 24 de ore, în Maramureş, în Munţii Rodnei, mai precis în şaua Galaţiului – faţa nordică, a avut loc o avalanşă de dimensiuni considerabile, cu o lăţime de aproximativ 50-75 metri şi o lungime de 150-200 metri. Întreaga creastă este încărcată, existând riscul declanşării altor avalanşe”, au avertizat salvamontiştii.

Elemente fundamentale de siguranţă pentru orice turist în condiţii de risc

Ei au prezentat o listă cu elementele indispensabile de siguranţă pe care orice turist trebuie să le aibă în rucsac în situaţii de pericol.

Astfel, este recomandat un kit de supravieţuire pentru iarnă, compus din echipament de siguranţă: kit pentru avalanşă (sondă, lopată, dispozitiv de căutare – DVA, colţari), dacă intenţionează să părăsească pârtiile amenajate, un rezervor de energie: un acumulator extern (power bank), având în vedere că frigul degradează rapid bateriile telefoanelor, o lanternă frontală cu baterii de rezervă (având în vedere zilele scurte şi vizibilitatea redusă), surse de hidratare şi calorii: termos cu băutură caldă şi alimente energizante (ciocolată, batoane proteice, nuci), folie de supravieţuire: ocupă spaţiu redus, dar poate preveni hipotermia în cazul unui accident.

Semnele de alertă la care turiştii trebuie să fie atenţi

De asemenea, salvamontiştii au evidenţiat principalele indicii de pericol la care trebuie să acorde atenţie turistii.

„Sunete de tip «whumpf»: zgomot surd ce indică prăbuşirea unui strat de zăpadă sub greutatea ta. Cornişele de zăpadă: acele «streaşini» create de vânt pe creste; evitaţi apropierea de margini, deoarece pot ceda în orice moment. Schimbarea bruscă a temperaturii: încălzirea rapidă face ca stratul de zăpadă să devină instabil şi mai greu”, au comunicat aceştia.

Pentru turiştii fără experienţă, se recomandă rămânerea pe pârtiile amenajate din staţiuni precum Borşa, Cavnic, Şuior sau Izvoare, care sunt monitorizate şi unde riscurile sunt controlate.

Pericol accentuat de avalanşă în Munţii Făgăraş

Stratul de zăpadă depăşeşte 2 metri în anumite văi, iar în apropierea solului se formează cristale periculoase, capabile să declanşeze avalanşe de mari dimensiuni. Administraţia Naţională de Meteorologie estimează risc sporit în Munţii Făgăraş pentru intervalul 16-19 ianuarie.

În Munţii Făgăraş, la altitudini de peste 1800 de metri, au fost depuse local între 10-20 cm de zăpadă în ultimele 36 de ore, în special pe versanţii nordici. Temperaturile relativ ridicate au condus la umezirea şi Întărirea zăpezii, mai ales peste 2000 de metri. În zona crestelor, se menţin plăci vechi de vânt, pe versanţi cu orientări diferite.

În zonele de creastă, se regăsesc straturi de 20-40 cm de zapadă pulverizată, iar în adâncime se află straturi inferioare cu rezistenţă scăzută. În anumite văi, depozitele de zăpadă pot depăşi 2 metri. La sol, apar cristale tip cupă, care pot favoriza doar în cazuri izolate alunecări, generând avalanşe semnificative.

Pe pantele inclinate, riscul de declanşare a avalanşelor de dimensiuni medii şi, ocazional, mari, persistă, afectând stratul de zăpadă nou depus şi cel compactat în partea superioară, precum şi plăcile de vânt de la altitudini ridicate, în special în condiţii de încarcare suplimentară, dar şi spontan.

Sub altitudinea de 1800 metri, stratul de zăpadă are dimensiuni considerabile, de 30-60 cm, iar pe versanţii nordici s-au depus în special peste 10 cm de zăpadă proaspătă, la peste 1600 de metri. Temperaturile diurne apropiate de zero grade menţin stratul umed şi greu, facilitând alunecarea peste stratul vechi şi consolidat. Aceasta poate induce alunecări de dimensiuni medii, ocoliţi zonele expuse în perioada următoare.

Munţii Bucegi, Parâng-Șureanu şi Țarcu-Godeanu

În Munţii Bucegi, Parâng-Șureanu şi Țarcu-Godeanu, peste 2000 de metri se întâlneşte un strat de pulver de peste 10 cm. Deci, tasarea zăpezii de la vârfuri a continuat, în special sub 2000 de metri, determinând un strat mai compactat la suprafaţă.

În zonele de creastă, s-au format numeroase plăci de vânt, pe versanţi cu orientări diferite. Primii 40-60 cm de la suprafaţă conţin zăpadă neunită. În anumite văi, depozitele de zăpadă pot depăşi local 2 metri.

Carpaţii Occidentali

În Carpaţii Occidentali, stratul de zăpadă atinge local peste 30-40 cm, fiind depozite predominante în zonele adăpostite. În partea superioară, zăpada s-a compactat, iar în apropierea crestelor apar plăci de vânt. Riscul de avalanşă mică, izolat medie, se menţine pe pantele înclinate.

Masivul Ceahlău

Pe Masivul Ceahlău, stratul de zăpadă devine mai consistent de la altitudini peste 1500 de metri. Răcirea vremii va conduce la întărirea stratului. Se pot produce avalanşe de mici dimensiuni şi, izolat, de magnitudine medie, pe pantele mai abrupte.

Vineri, la ora 14:00, stratul de zăpadă măsura: 155 cm la Vârful Omu, 139 cm la Bâlea-Lac, 80 cm la Țarcu, 59 cm la Călimani, 60 cm la Semenic şi 50 cm la Stâna de Vale.