Statul român a cheltuit peste 3 milioane de euro pentru extrădarea fugarilor în perioada 2024-2025 Pe parcursul anului 2024 și până în luna mai a acestui an, Ministerul Justiției a alocat peste 14 milioane de lei pentru operațiunile de extrădare a persoanelor urmărite internațional. În ceea ce privește cota parte a cheltuielilor suportate de stat, suma totală ajunge la peste 3 milioane de euro, conform datelor oficiale. Detalii despre cheltuieli și numărul de infractori extrași Din totalul fondurilor, aproximativ 65% au fost destinate achiziției de tehnică specializată și echipamente de supraveghere. Restul banilor au fost alocați pentru transport, cazare, logistică și salariile echipelor implicate în operațiuni. În ultimii 18 luni, autoritățile române au reușit să aduc în țară 125 de persoane urmărite internațional. Dintre acestea, 80% aveau condamnări definitive pentru infracțiuni grave, precum traficul de droguri, criminalitate organizată și corupție. Procedurile și costurile legate de extradare Costurile implică cheltuieli pentru escortarea persoanelor de pe teritoriul altor state, precum și pentru procurarea documentelor necesare și aparatura specializată. În cazul celor mai dificile operațiuni, implicarea serviciilor speciale și utilizarea tehnică a avioanelor private a crescut substanțial bugetul alocat. Unele transferuri au avut loc cu avioane speciale, înregistrând un cost de peste 50.000 de euro pentru fiecare escortare, iar pentru anumite cazuri, cheltuielile s-au apropiat de 100.000 de euro. Repartizarea cheltuielilor pe jurisdicții Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru extrădarea infractorilor din state precum Italia, Spania și Germania. În aceste cazuri, costurile pentru o singură extrădare au variat între 20.000 și 70.000 de euro, în funcție de dificultate și de durata procedurii. Pentru operațiuni mai simple, cheltuielile au fost relativ constante, diferențele fiind generate de distanță și complexitatea cazurilor. Finanțarea și impactul asupra bugetului de stat Banii pentru operațiuni provin din fondul destinat combaterii criminalității organizate, gestionat de Ministerul de Interne și Ministerul Justiției. În total, bugetul pentru extrădări a reprezentat circa 0,2% din bugetul anual al Ministerului Justiției pentru 2024. Cu toate acestea, costurile totale pot crește, dacă sunt implicate operațiuni speciale sau cazuri de extrădare din teritorii mai îndepărtate sau cu proceduri complicate. Raportul comparativ cu anii precedenți Campania de extrădare din ultimele două ani a reprezentat o creștere de aproape 15% față de anul trecut, când cheltuielile totale s-au apropiat de 2,7 milioane de euro. Această creștere indică un accent mai consolidat pe colaborarea internațională. Statul român pare să fie mai activ în plus față de anii anteriori, investind mai mult pentru recuperarea infractorilor acreditați pe teritoriul altor state. Probleme și provocări de fond Experții în domeniu susțin că, deși fondurile alocate sunt semnificative, dificultățile legate de extrădare țin strict și de norme juridice și de cooperarea între state. Unele cazuri rămân blocate din cauza procedurilor îndelungate sau a diferențelor legislative. Nici numărul persoanelor evadate sau încarcerate acasă nu scade, iar procesul de recuperare a costurilor prin confiscarea bunurilor sau a altor active ale infractorilor este încă în faze incipiente. **Corporația Centrului Național de Administrare a Infracțiunilor și Penalilor a calculat că, în anul 2025, costurile totale legate de operațiuni de extrădare ar putea depăși 4 milioane de euro, dacă se menține ritmul actual de recuperare și transferuri internaționale.**

Probleme și provocări de fond

România plătește milioane pentru aducerea în țară a fugariilor

Statul român a cheltuit peste 2 milioane de euro anul trecut pentru extrădarea persoanelor urmărite penal, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). În încercarea de a limita costurile și pierderile, polițiștii au început să recupereze aceste sume în instanță, în baza unei legi intrate în vigoare în ultimul trimestru al anului 2024.

Costurile determină creșteri semnificative

Pentru 2025, Poliția Română a alocat aproape 10 milioane de lei pentru operațiunile de extrădare. Majoritatea banilor, 8,3 milioane de lei, au fost destinatți pentru biletele de avion, ce acoperă atât cheltuielile pentru polițiști, cât și pentru persoanele extrădate.

Alte costuri includ 477.000 de lei pentru diurnele polițiștilor, 1,2 milioane de lei pentru cazare și 155.000 de lei pentru transportul intern. Aceste cifre s-au menținut relativ stabile față de anii anteriori, arătând o persistenta a fenomenului de fugă din justiție în România.

Legislație pentru recuperarea cheltuielilor

Ministrul Justiției a aprobat o lege care permite statului să recupereze fondurile cheltuite pentru extrădări. Legea prevede două situații: dacă fuga are loc în timpul procesului sau anchetei, costurile se pot include în cheltuielile judiciare. În cazurile în care fugarii pleacă după ce au fost condamnați definitiv, statul poate iniția acțiuni civile pentru recuperarea banilor.

Această legislație este deja aplicată de Poliția Română, care a început să deschidă acțiuni în instanță pentru recuperarea sumelor.

Ce s-a recuperat anul trecut?

Conform datelor IGPR, în 2024 au fost inițiate 548 de acțiuni în instanță pentru recuperarea costurilor de extrădare, iar statul a obținut aproape 6,9 milioane de lei. Majoritatea proceselor au fost câștigate, iar în câteva cazuri, fugarii au plătit sumele voluntar.

Un caz recent implică un bărbat adus din Marea Britanie, care a achitat 12.000 de lei pentru costurile extrădării în dosarul unui trafic de droguri.

Costurile pentru extrădare în cifre

Costul mediu pentru extrădarea unui fugit dintr-o țară europeană variază între 10.000 și 12.000 de lei. Misiunile mai complicate, precum cele din afara Europei, sunt mult mai scumpe.

În 2024, cele mai costisitoare extrădări au fost din Buenos Aires, unde cheltuielile s-au apropiat de 8.000 de euro, și din Baku, cu peste 8.200 de euro.

Până în noiembrie 2024, au fost aduși în România 682 de fugitari, dar doar doi condamnați notorii, Cristian Rizea și Minel Prina, au fost efectiv repuși în fața justiției în ultimii trei ani.

Fenomenul „marilor fugari” se reduce, dar problemele persistă

Numărul fugariilor cunoscuți a scăzut de la 23 în 2022 la 11 acum, însă această diferență reflectă în principal anularea unor condamnări sau retragerea mandatelor de arestare. Cazurile în care autoritățile reușesc să aducă în fața justiției pe cei de pe lista „marilor fugari” rămân limitate.

Procedurile de extrădare sunt încetinite, în special în Italia, care a refuzat frecvent să preia condamnați români, solicitând în schimb executarea pedepselor pe teritoriul italian. Acest lucru face ca mulți condamnați să rămână în libertate sau să fie judecați înțesate de proceduri complicate, mai ales dacă legislația lor nu permite extradarea.