România era una dintre țările europene cu cea mai scăzută proporție a veniturilor din impozitele pe proprietăți: doar 0,55% din PIB, comparativ cu media UE de 1,85%, conform unui comunicat al guvernului. În plus, sistemul avea diverse deficiențe:
- Disproporții între localități – impozitele nu reflectau valoarea de piață reală a imobilelor pentru persoane fizice.
- Rată redusă de colectare – peste o treime din impozite nu erau încasate și nu se actualizau conform inflației.
- Inechități și pierderi de venituri – autoritățile locale pierdeau resurse importante, iar bugetul de stat trebuia să compenseze aceste deficite.
Reforma era planificată încă din perioada 2021–2022 în Cadoul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost inclusă în toate discuțiile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului fiscal. Amânările succesive ale guvernelor anterioare au pus în pericol atragerea fondurilor europene și implementarea unor inițiative de eficiență în administrația locală.
Contextul adoptării și obstacolele inițiale
Legislația a fost aprobată pe 15 decembrie 2025, dar intrarea în vigoare a fost amânată din cauza deciziilor Curții Constituționale, contestărilor opoziției și procedurilor legale. Autoritățile locale au avut intervale restrânse pentru a adopta hotărârile necesare pentru stabilirea cotelor și a bazelor impozabile, ceea ce a generat dificultăți în platforma ghișeul.ro, erori de calcul și diferențe de aplicare între unitățile teritoriale.
Impactul asupra bugetelor
Implementarea noilor reglementări va genera o creștere a veniturilor din impozite cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, reprezentând o majorare de peste 30% față de 2025:
- Clădiri: +1,42 miliarde lei
- Terenuri: +1,09 miliarde lei
- Autovehicule și mijloace de transport: +1,18 miliarde lei
Banii colectați rămân în bugetele locale, reducând dependența acestora de transferuri de la bugetul central.
Modificări în sistemul de impozitare al clădirilor și terenurilor
- Actualizarea bazei de impozitare
- Eliminarea valorilor istorice și recalibrarea bazei de impozitare la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), în pregătirea trecerii la valoarea de piață în 2027.
- Eliminarea scutirilor nejustificate
- Facilitățile vor fi aplicate doar pentru cazuri specifice, limitate la maximum 5% din veniturile anului anterior.
- Rolul autorităților locale
- UAT-urile pot seta cote exacte de impozitare, pot decide reduceri sau facilități și pot ajusta taxele în funcție de particularitățile locale.
Estimările indică o creștere medie a impozitelor între 70–80%, însă în anumite situații această valoare poate fi depășită, datorită cumulului eliminării reducerilor pentru vechime, actualizării bazei și majorării cotelor de impozitare.
Eliminarea coeficienților de reducere
Valoarea impozabilă nu va mai fi diminuată pentru clădirile vechi sau blocurile mari, ceea ce va duce la o creștere a bazei impozabile și, implicit, a cuantumului impozitului total.
Majorarea cotei de impozitare de către UAT
Autoritățile locale pot stabili cote între 0,08% și 0,2% pentru imobile rezidențiale. În cazul în care se cumulează actualizarea bazei și creșterea cotei, impozitul poate crește semnificativ peste media de 70%. Consiliile locale și CGMB pot majora impozitele și taxele locale cu până la +100%, în funcție de criterii economice, sociale și urbanistice.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul va rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, pentru continuitate și predictibilitate. Noua reformă diferențiază valorile în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât:
- Vehiculele Euro mai vechi plătesc mai mult
- Vehiculele conforme cu standardele recente beneficiază de taxe reduse sau creșteri limitate
Această metodă urmărește penalizarea mediului și stimulează achiziția de vehicule mai ecologice, fără introducerea unor costuri suplimentare.
Lasă un răspuns