Atacul Rusiei din noaptea de 8 spre 9 ianuarie, când o rachetă balistică cu rază intermediară Oreșnik a fost lansată asupra regiunii Liov, nu a avut ca țintă un obiectiv militar precis și nu a provocat efecte strategice semnificative, conform experților de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Specialiștii evidențiază că atacul trebuie interpretat ca un mesaj politic și psihologic adresat Occidentului. În analiza ISW, acțiunea face parte dintr-o strategie de intimidare și „control reflexiv”, menită să influențeze deciziile statelor occidentale și să reducă suportul militar pentru Ucraina.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat că Rusia a lansat o rachetă balistică de rază medie de la poligonul Kapustin Yar, situat în regiunea Astrahan. Ministerul rus al Apărării a recunoscut ulterior utilizarea rachetei Oreșnik, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini cu fragmentele rachetei recuperate în zona Liov. „Racheta a fost lansată din Kapustin Yar”, a transmis SBU, confirmând traiectoria indicată de armata ucraineană.

Potrivit media-urilor ucrainene și surselor rusești ale BBC, există indicii solide că racheta nu a avut un focos activ. „Canalele de monitorizare au sugerat că racheta Oreșnik a fost lansată fără încărcătură de luptă”, iar evaluarea BBC arată că „cel mai probabil, focosul a fost inert, cu încărcături fictive”. Primarul orașului Liov, Andrii Sadovîi, a subliniat caracterul fără precedent al atacului: „Este pentru prima dată când o rachetă balistică rusească lovește regiunea Liov”.

În zilele următoare acțiunii, au circulat zvonuri potrivit cărora ținta ar fi fost depozitul subteran de gaze de la Stryi. Aceste informații au fost categoric negate de autoritățile ucrainene și experți. Deputatul Serhii Nahorniak a afirmat că „dificultățile din alimentarea cu gaze au fost cauzate de unda de șoc, nu de impactul asupra infrastructurii de gaze”. El a adăugat că „obiectivul lovit nu afectează sistemul de alimentare cu gaze și nu s-au înregistrat daune deosebite”.

Specialistul ucrainean în război electronic Serhii „Flash” Beskrestnov a discutat despre narațiunile rusești referitoare la o lovitură profundă: „Racheta a penetrat două etaje și a provocat incendierea unei arhive aflate într-un subsol. Afirmatiile despre pătrunderi de zeci de metri în subteran sunt nesustenabile”. Chiar și un blogger militar afiliat Kremlinului a menționat că „o rachetă Oreșnik cu focos convențional nu ar fi putut afecta depozitul de gaze, situat la sute de metri sub pământ”, subliniind că ar fi fost necesare o armă nucleară sau un impact seismic extrem”.

Mesaj către SUA și Uniunea Europeană
ISW consideră că adevăratul scop al atacului a fost alegerea deliberată a celei mai vestice regiuni a Ucrainei, într-un moment politic sensibili. „Kremlinul a folosit o rachetă cu capacitate nucleară pentru a transmite un semnal Europei și Statelor Unite”, notează analistii, în contextul în care „Coaliția celor dispuși” elaborază garanțiile de securitate pentru Ucraina post-conflict, inclusiv posibilitatea desfășurării unei forțe multinaționale de pace.

Ministerul rus al Apărării a încercat să justifice atacul ca ripostă la o presupusă operațiune ucraineană cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin din Valdai. Această versiune a fost însă infirmată de presa occidentală, care a citat evaluări ale CIA conform cărora „nu s-a încercat atacul asupra reședinței președintelui rus”. ISW subliniază că „lovitura Oreșnik se înscrie în tiparul de intimidare nucleară și presiune strategică”.

Experții rememorează faptul că Rusia a mai folosit racheta Oreșnik în noiembrie 2024, în contexte similare. Atunci, Vladimir Putin a justificat lansarea ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete ATACMS și Storm Shadow asupra teritoriului rus. „Rusia a utilizat Oreșnik pentru a transmite un mesaj de descurajare a sprijinului militar occidental”, indică ISW.

Manifestare de forță și componentă a unui atac mai amplu
Infracțiunea cu rachetă balistică a fost parte a unui atac de amploare. În aceeași noapte, Rusia a declanșat un tir combinat de rachete și drone, cauzând pene masive de electricitate, în special în regiunea Kiev. Forțele Aeriene ucrainene au raportat lansarea a 13 rachete Iskander-M sau S-400, 22 de rachete de croazieră Kalibr și 242 de drone, dintre care aproximativ 150 de tip Shahed. „Forțele ucrainene au doborât 226 de drone, opt rachete Iskander și zece Kalibr”, iar „18 rachete și 16 drone au atins 19 ținte”.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „patru persoane au decedat în Kiev”, iar premierul Iulia Svirîdenko a anunțat „cel puțin 25 de răniți”. Zelenski a acuzat Rusia de strategia „double tap”: „Salvatorii au fost loviți din nou în timp ce interveneau la clădiri rezidențiale”. Imagini geolocalizate au arătat o ambulanță avariată în capitală.

Atacurile au vizat și infrastructura diplomatică. „Dronele rusești au avariat Ambasada Qatarului la Kiev”, a anunțat Zelenski, informație ulterior confirmată de către ambasadă. În același timp, rachete Iskander au lovit infrastructură civilă în Krîvîi Rih, provocând un deces și peste 20 de răni.

Concluzia ISW este că Rusia a ales cu intenție o armă cu semnificație strategică, dar cu impact militar redus, pentru a transmite un mesaj politic. Lovitura cu Oreșnik asupra Liovului nu a fost despre distrugere, ci despre percepție: o demonstrație de putere menită să intimideze, să inducă prudență excesivă și să influențeze deciziile Occidentului într-un moment crucial pentru securitatea Ucrainei.