Peste 10.600 de persoane au fost reținute în cele două săptămâni de proteste, conform informațiilor furnizate de Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA.

Având în vedere că internetul este blocat în Iran și liniile telefonice sunt închise, monitorizarea și evaluarea mișcărilor de protest devine tot mai dificilă.

Guvernul iranian nu a furnizat date oficiale privind numărul victimelor. Agenția Associated Press nu a putut verifica independent totalul persoanelor rănite sau ucise.

Activistii internaționali se tem că blocarea informațiilor stimulează extremiștii din serviciile de securitate iraniene să declanșeze represalii severe.

Extinderea protestelor

Duminică dimineața, demonstranții au ieșit din nou în stradă în capitala Iranului și în cel de-al doilea oraș ca mărime din țară.

Materialele video din Iran, transmise cel mai probabil via satelit, arătau protestatari adunați în cartierul Punak din nordul Teheranului, unde autoritățile au închis străzile, iar demonstranții purtau telefoane mobile aprinse. În plus, se auzeau focuri de artificii și zgomotul impactului metalic.

„Modelul de manifestare din capitală constă în greve spontane, scurte și flexibile, fiind o reacție adaptată la prezența intensă a forțelor de securitate și la presiunea exercitată pe teren”, a declarat Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului.

În Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran, situat la aproximativ 725 de kilometri nord-est de Teheran, au fost difuzate imagini cu protestatari confruntându-se cu forțele de securitate. De asemenea, proteste au avut loc și în Kerman, la 800 de kilometri sud-est de capitală.

Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat suportul pentru protestatari, prin mesaje publicate pe rețelele sociale, afirmând că „Iranul merge spre libertate, poate ca niciodată înainte. SUA sunt pregătite să sprijine!!!”.

Echipa de securitate națională a președintelui a analizat multiple răspunsuri posibile împotriva Iranului, inclusiv atacuri cibernetice și operațiuni directe din partea SUA sau Israelului, conform unor surse familiarizate cu discuțiile din Casa Albă, care au preferat să rămână anonime.

Casa Albă nu a făcut imediat comentarii oficiale și nu a indicat dacă a luat vreo decizie referitoare la răspunsurile militare sau diplomatice.