Din ce în ce mai mulți tineri din Generația Z întâmpină dificultăți majore în obținerea primului loc de muncă, iar cauzele depășesc sfera economică. Conform datelor publicate de Office for National Statistics (ONS), aproape un milion de tineri britanici cu vârste între 16 și 24 de ani erau NEET (nu urmau studii, nu erau angajați și nu participau la programe de formare) în perioada iulie–septembrie 2025, relatează CNBC, citat de news.ro.
Situatia a fost considerată o criză, iar guvernul britanic a inițiat în decembrie o analiză independentă asupra fenomenului NEET, coordonată de fostul ministru laburist al sănătății, Alan Milburn. Un aspect alarmant evidențiat de raportul ONS este faptul că aproape 600.000 dintre tinerii șomeri nu căutau activ un loc de muncă.
Pe piața muncii, tinerii se confruntă cu multiple obstacole în același timp. Inteligența artificială reduce disponibilitatea pozițiilor de nivel entry-level, concurența pentru locuri de muncă este extrem de acerbă, iar oferta de joburi înregistrează o scădere.
Datele cele mai recente
Potrivit Institute for Student Employers, peste 1,2 milioane de cereri au fost depuse anul trecut pentru doar 17.000 de posturi destinate absolvenților. În același timp, numărul locurilor vacante a diminuat cu aproape 10% comparativ cu anul anterior, ajungând la 729.000 în perioada septembrie–noiembrie.
Raportul ONS indică faptul că, între august și octombrie, existau 2,5 persoane șomere pentru fiecare loc de muncă vacant, comparativ cu 1,8 în anul precedent.
Dincolo de aspectele economice, angajatorii și experții atenționează că mulți tineri nu sunt suficient de bine pregătiți pentru intrarea pe piața muncii. Alan Milburn a afirmat pentru The Times că angajatorii constată frecvent că tinerii ”nu sunt pregătiți pentru muncă” la începutul unui job full-time după terminarea studiilor. Lipsa experienței profesionale și diferențele dintre programa școlară și cerințele reale ale pieței muncii sunt probleme structurale.
Organizația caritabilă Shaw Trust, care sprijină integrarea profesională, evidențiază impactul semnificativ al pandemiei asupra dezvoltării sociale a Generației Z.
Învățarea online și izolarea din perioada lockdown-ului au creat un deficit de socializare
Julie Leonard, director de impact al organizației, a explicat într-un interviu pentru CNBC Make It că învățarea la distanță și izolarea din perioada lockdown-ului au generat un deficit de socializare, în special pentru tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani. Aceștia au pierdut ani esențiali în care experiența practică, formarea abilităților de muncă și dezvoltarea aptitudinilor sociale trebuiau consolidate în mod direct.
Abilități precum colaborarea în echipă, comunicarea, respectarea instrucțiunilor sau asumarea responsabilităților sunt considerate fundamentale pentru pregătirea pentru muncă, însă mulți tineri nu au avut ocazia să le developeze.
Leonard subliniază că lipsa interacțiunilor directe, inclusiv a rutinei de a ajunge la timp la școală sau serviciu, a contribuit la menținerea tinerilor într-o zonă de confort dificil de depășit.
Alan Milburn subliniază că responsabilitatea nu trebuie plasată exclusiv pe tineri, întrucât oportunitățile de muncă pentru adolescenți au înregistrat o scădere constantă. El a remarcat reducerea semnificativă a joburilor de weekend pentru tinerii de 16–17 ani, experiență comună generațiilor anterioare, care ofera nu doar venituri, ci și primele lecții despre disciplina muncii și dinamica unui colectiv profesional.
Același punct de vedere este susținut și de Julie Leonard, care consideră că activități precum babysitting-ul, munca ocazională în grădinărit sau distribuirea ziarelor au reprezentat pași esențiali în adaptarea la regulile unui loc de muncă. Dispariția acestor etape intermediare a creat un gol dificil de remediat.
Chestiunea este recunoscută și de marile companii angajatoare. firme din grupul Big Four, precum KPMG și PwC, au semnalat dificultăți în ceea ce privește abilitățile sociale, comunicarea și colaborarea ale celor mai tineri angajați.
PwC a implementat în 2025 programe de dezvoltare pentru creșterea rezilienței noilor absolvenți, atribuind lipsa competențelor umane impactului pandemiei.
KPMG a inițiat, încă din 2023, sesiuni dedicate abilităților soft, inclusiv colaborarea în echipă și prezentările.
În acest context, specialiștii recomandă revenirea la metode mai directe de căutare a unui post. Julie Leonard sugerează ca tinerii să depună personal CV-ul la potențialii angajatori, în loc de a trimite exclusiv aplicații online, adesea filtrate automat de sisteme bazate pe inteligență artificială.
Această abordare poate fi mai eficientă pentru afacerile locale, restaurante, cafenele sau companii mici și mijlocii, unde interacțiunea directă cu managerul poate înlătura barierele din mediul digital.










Lasă un răspuns