Statele membre ale Uniunii Europene au obținut vineri o majoritate calitativă pentru certificarea acordului, care va autoriza președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, să participe săptămâna viitoare la Asuncion (Paraguay, țara care deține președinția rotativă a blocului sud-american) pentru a semna oficial pactul împreună cu reprezentanții Argentinei, Braziliei, Uruguayului și Paraguayului.

Acordul a fost obținut în ciuda votului negativ al Franței, principalul opozant al pactului, al Poloniei, Austriei, Irlandei și Ungariei, precum și a abținerii Belgiei, cu sprijinul Italiei, care și-a schimbat poziția după ce îl blocase la sfârșitul lunii trecute împreună cu alte state antitetice.

Pentru atingerea acestei majorități calificate a fost necesară negocierea unor clauze de protecție suplimentare pentru agricultorii europeni, care au continuat să protesteze în ultimele zile față de prevederile acordului. Aceste clauze au convins Italia să lase deoparte votul negativ, însă nu au fost suficiente pentru a determina și Franța să susțină aderarea.

* O nouă alianță împotriva protecționismului global

Inițiativa finală pentru tratat, care rămăsese în impas tehnic de la încheierea negocierilor din 2024, se datorează în mare parte necesității Bruxellesului de a identifica piețe și parteneri comerciali alternativi, un obiectiv evidențiat de numeroși lideri europeni.

Toate acestea în contextul creșterii tensiunilor comerciale și impunerii de taxe vamale de către Administrația americană, după revenirea la putere a lui Donald Trump, precum și influenței crescânde a Chinei în regiuni precum subcontinentul latino-american și dependenței europene de Beijing pentru aprovizionarea cu materii prime esențiale.

Noul spațiu comercial va include aproximativ 800 de milioane de consumatori și va reprezenta un produs intern brut comun estimat la circa 22.000 de miliarde de dolari, conform datelor Uniunii Europene.

Acordul va permite eliminarea taxelor pentru 91% din exporturile UE către Mercosur și pentru 92% din vânzările sud-americane către Europa, ceea ce va conduce la o economie anuală estimată la 4 miliarde de euro pentru companiile europene.

Pentru Uniunea Europeană, pactul deschide accesul pe o piață protejată, istoric, pentru sectoarele sale industriale cele mai competitive, precum sectorul auto și cel al mașinilor industriale, unde taxele vamale, ce variază între 14% și 35%, vor fi eliminate treptat.

De asemenea, alte sectoare care vor beneficia în mod prioritar includ industria chimică și farmaceutică, care exportă anual în valoare de miliarde de euro, precum și produsele alimentare cu denumire de origine protejată, precum vinurile sau brânzeturile.

În același timp, acordul va permite Mercosur să-și consolideze statutul de ‘grânar mondial’ pentru Europa, obținând acces preferențial la produse precum carne de vită, soia, miere și biocombustibili, limitându-se însă cotele pentru a minimiza impactul asupra produselor autohtone europene.

* Ultimele obstacole pentru încheierea acordului

Totalitatea acordului cu Mercosur, deși a primit aviz favorabil din partea Uniunii Europene, nu reprezintă încă step-ul final pentru semnarea sa, fiind de așteptat să se confrunte cu ultimele dificultăți, în special în procesul de ratificare în Parlamentul European în 2026.

În planul ratificării, pactul este considerat ‘mixt’ și se împarte în două componente: una comercială și un acord de asociere, care vor urma procese paralele. Ambele vor necesita aprobare din partea Parlamentului European înainte de încheierea formală, iar pactul de asociere va necesita și consimțământul tuturor parlamentelor naționale din UE.

Procesul de validare parlamentară în PE se anunță complicat, din cauza diviziunilor majore în cadrul grupurilor politice, unde dependența de naționalitatea eurodeputaților va cântări la fel sau chiar mai mult decât orientările politic. În plus, aproape toți europarlamentarii francezi s-au declarat împotrivă, indiferent de apartenență politică.

De asemenea, grupuri politice precum extremiștii ‘Patrioți pentru Europa’, care consideră că pactul poate determina o moțiune de cenzură împotriva președintei Ursula von der Leyen, sau formațiuni precum Verzile și Partidul de Stânga, au manifestat intenția de a vota împotrivă, din motive ce țin de impactul asupra mediului și competitivitatea neloială percepută.