Taxa anuală pe proprietate, plătită de milioane de români, reia discuția despre legalitatea sa. Avocatul Marian Minoi afirmă că această taxe ar putea fi considerată excesivă și explică, în conformitate cu prevederile Constituției și ale Codului fiscal, de ce statul român nu are autoritatea să confisce sau să exproprieze o proprietate doar pentru neplata impozitului.

Avocatul Marian Minoi afirmă că statul nu poate confisca locuințele pentru neplata impozitelor

Impozitul pe proprietate este una dintre cele mai frecvente obligații fiscale din România. Indiferent dacă locuința este folosită zilnic, nelocuită sau nu generează venituri, proprietarii trebuie să achite anual această taxă. Caracterul său permanent a fost subliniat de avocatul Marian Minoi, care a elaborat o analiză juridică detaliată despre posibilele abuzuri legate de taxa pe proprietate.

Avocatul pornește de la o întrebare sensibilă: poate fi considerată ilegală taxa pe proprietate? El argumentează că răspunsul nu este clar și necesită interpretarea mai multor articole de lege, care, în opinia sa, nu sunt complet în concordanță.

„Am fost întrebat dacă taxa pe proprietate poate fi considerată abuzivă. Răspunsul este complex și necesită o analiză aprofundată a mai multor prevederi legale”, afirmă Marian Minoi, menționând că această problemă ridică multe întrebări pentru specialiști în drept.

În analiza sa, avocatul argumentează că există motive solide pentru a considera taxa pe proprietate ca fiind excesivă, datorită caracterului său continuu.

„Da. Este posibil ca taxa pe proprietate să fie considerată abuzivă. De ce? Pentru că ea a fost plătită în anul anterior și în anii precedenți. O plată perpetuă, nelimitată în timp, poate afecta dreptul de proprietate”, explică acesta.

Un aspect relevant semnalat este faptul că impozitul pe clădiri nu ține cont de utilizarea reală a proprietății.

„Codul fiscal prevede că impozitul pe clădiri trebuie plătit anual, indiferent dacă este vorba despre persoane fizice sau juridice. Impozitul nu depinde de modul efectiv de utilizare a construcției”, evidențiază avocatul.

Mai mult, legea nu diferențiază între proprietarii care obțin venituri din chirii și cei care dețin locuințe fără a avea alte câștiguri.

Această abordare, afirmă Marian Minoi, contravine unui principiu fundamental al legislației fiscale.

„Această interpretare contravine principiului capacității contributive, stabilit de legislația fiscală”, adică acela conform căruia taxele trebuie determinate în funcție de posibilitățile reale ale contribuabilului.

O preocupare frecventă în rândul românilor vizează impactul neplății taxei: statul poate confisca locuința? Avocatul răspunde că, din punct de vedere constituțional, răspunsul este negativ.

„S-a pus întrebarea dacă, în cazul neachitării taxelor pe proprietate, statul are autoritatea să confiste imobilul. Din analiza juridică, consider că sunt aplicabile prevederile art. 44 din Constituție”, declarat Marian Minoi.

El reamintește că „dreptul de proprietate este garantat” și că „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică”. În același timp, identifică o posibilă contradicție legislativă.

„Cum se garantează dreptul de proprietate? Ce garanții asigură statul proprietarului și ce limite ale utilității publice există?”, întreabă avocatul.

Marian Minoi avertizează că noțiunea de utilitate publică poate limita indirect dreptul de proprietate.

„Consider că utilitatea publică poate constitui o restricție indirectă a dreptului de proprietate. Gândirea critică a juristului mă împiedică să dau un răspuns simplu, deoarece legislația românească este contradictorie și practica judiciară neunitară”, explică acesta.

Totuși, poziția sa clară este: „În opinia mea, plata anuală pentru proprietate are un caracter abuziv, fiind perpétuă, continuă și nelimitată, ceea ce poate încălca prevederile art. 44 din Constituție.”