Prin jalonul 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Comisia Europeană solicită: baza de impozitare trebuie să fie corelată cu valoarea de piață a proprietății, evaluarea imobilelor să fie automată și centralizată la nivel național, iar sistemul să fie operațional. Comisia nu stabilește o amendă procentuală pentru impozitare, ci solicită only modificarea metodei de calcul a impozitelor în funcție de valoarea de piață a imobilului. Tabel jaloane PNRR
Prin Pachetul 2 de măsuri fiscale adoptate de Guvern la sfârșitul anului precedent, pe lângă majorarea taxelor pe proprietate începând cu 1 ianuarie 2026, se introduce formal sistemul e-Proprietate, un registru centralizat cu date despre bunurile imobiliare din România, cu scopul de a optimize colectarea taxelor și impozitelor.
În prezent, sistemul nu funcționează, însă oficialii indică posibilitatea ca acesta să devină operațional de la 1 ianuarie 2027. Surse apropiate negocierilor sugerează că e-Proprietatea ar putea fi implementată încă din acest an, fapt ce va determina o nouă creștere a impozitelor pe locuințe, peste majorarea de 70%-80% deja în vigoare.
Citește și:
Efectele implementării e-Proprietatea: noi majorări ale impozitelor
„Odată cu introducerea e-Proprietatea, va fi aplicată o metodă de taxare a proprietăților în funcție de valorile de piață ale acestora, nu pe criterii forfetare stabilite în funcție de suprafața, rangul localității sau zona în care se află imobilul, precum se întâmplă actualmente, inclusiv în 2026, nu doar anterior.”, explică Razvan Ungureanu, Partener, Taxe Directe, EY România.
Astfel, expertul indică că, odată cu introducerea e-Proprietatea, majoritatea proprietăților vor suporta creșteri ale impozitelor, cel puțin în marile aglomerări urbane. Totuși, pot apărea și situații contrare în anumite zone unde valorile de piață sunt reduse.
Razvan Ungureanu menționează că, în 2026, noua formă de impozitare pe clădiri nu va depinde de vechimea imobilului, spre deosebire de sistemul anterior, care prevedea reduceri de 10%, 30% sau 50% pentru clădiri mai vechi de 30, 50 sau 100 de ani.
„Astfel, în 2026, impozitul pe o construcție nouă și o altă construcție veche, cu utilități similare și în aceeași zonă, ar trebui să fie comparabile, spre deosebire de situația dinainte de 2026, când pentru imobilele vechi impozitul era mai redus.”, adaugă expertul.
Cu toate acestea, exemplele de taxe afișate pe ghiseul.ro în primele zile ale anului, când sistemul era activ, indică discrepanțe cauzate cel mai probabil de eliminarea anumitor subvenții în noul mod de calcul: imobile noi, mai mari, pot avea o valoare a impozitului mai mic decât apartamentele din blocuri vechi cu suprafețe mai mici.
Cât ar putea crește impozitele după implementarea e-Proprietatea
Jalonul PNRR nu stipulează un procent fix de creștere a taxelor sau un nivel de plată mai mare cu un anumit procent față de nivelul curent, ci doar cere ajustarea la valoarea de piață a imobilului. Decizia cu privire la procentul din valoarea de piață al imobilului care va reprezenta impozitul pe proprietate va fi una politică a guvernului în funcție de intențiile guvernamentale.
Aplicarea unei cote de impozitare de 0,15% din valoarea de piață ar duce la o cheltuială de circa 525 de lei pentru un apartament cu două camere și 52 de metri pătrați, evaluat la 70.000 de euro. La începutul anului 2026, pentru un apartament similar, situat în sectorul 3 al Capitalei, cu o valoare de piață de 90.000 de euro, impozitul va fi de aproximativ 457 de lei.
Nu se cunoaște dacă procentul de 0,15% va fi aplicat de la implementarea e-Proprietatea sau va fi etapizat pe câțiva ani. În țările UE, cote de impozitare la valoarea de piață a imobilelor depășesc frecvent 0,15%, exemplu fiind Germania cu 0,23%, Polonia cu 0,24% sau Franța cu valori între 0,9% și 1%.
Pe măsură ce valoarea de piață a locuinței variază, sistemul automatizat e-Proprietatea va ajusta și nivelul impozitului anual. Astfel, pentru același apartament evaluat la 70.000 de euro cu un impozit de 525 de lei (cota de 0,15%), dacă valoarea crește la 80.000 de euro, impozitul va fi de 600 de lei, iar la 90.000 de euro, până la 675 de lei, menținând cota constantă. Actualizarea va fi automatizată, în funcție de fluctuațiile pieței imobiliare.
Impozitarea proprietăților în România comparativ cu alte țări ale Uniunii Europene
În cazul unei creșteri graduală a coeficientului de impozitare până la 0,30%, impozitul anual pentru un apartament cu valoare de 70.000 de euro ar putea ajunge la aproximativ 1.050 de lei. În context european, România va rămâne cu impozite mai mici: pentru același apartament, la o cotă de 0,15%, plata anuală va fi de circa 108 euro.
În Germania, cu o cotă de 0,23%, impozitul anual se va situa între 160 și 180 euro; în Polonia, unde coeficientul variază între 0,20% și 0,25%, suma va fi de circa 140-175 euro; în Franța, cu o rată de impozitare între 0,9% și 1,2%, impozitul anual poate ajunge la 630-840 euro pentru aceleași condiții de proprietate.
Exemplele sunt estimate pe baza unor calcule proprii, pornind de la cotele de impozitare din respectivele state și considerând că, în România, nivelul nu va depăși 0,15% pe termen scurt, din cauza limitărilor veniturilor și politicii fiscale locale.
Noile masuri fiscale aprobate și validate de Curtea Constituțională la sfârșitul anului 2025, și incluse în Codul Fiscal, prevăd majorări ale impozitelor locale pentru clădiri, terenuri și autovehicule, din 2026. Acestea vor modifica modalitatea de calcul pentru a crește semnificativ nivelul taxelor datorate, reducând în același timp excepțiile de la plata acestora. Printre modificări se numără majorarea cotei de impozitare pentru bunurile de mare valoare (impozit pe lux), de la 0,3% la 0,9%.
Această revizuire influențează direct proprietarii de imobile și autovehicule, precum și piața imobiliară și costurile de dețineere. În plus, prin Pachetul 2 de măsuri fiscale introduse recent, se urmărește creșterea taxelor locale și reducerea excepțiilor, pentru a asigura o colectare mai eficientă și o consolidare a bugetelor locale.
Lasă un răspuns