„Aceasta reprezintă o întrebare extrem de complexă (…) Și aceasta este chiar întrebarea pe care am adresat-o tuturor partenerilor noștri. Până în prezent, nu am primit un răspuns clar și categoric”, a declarat Zelenski în fața jurnaliștilor, la o zi după un summit de la Paris, unde susținătorii Kievului reuniți în „Coaliția de Voință” au promis Ucrainei garanții de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, inclusiv desfășurarea unei forțe multinaționale în Ucraina.

Zelenski a adăugat că a observat o „voință politică” în rândul aliaților Ucrainei de a-i oferi „garanții de securitate solide”, dar a subliniat că aceste garanții trebuie să fie obligatorii din punct de vedere juridic și de asemenea să fie „susținute de parlamente și de Congresul SUA”.

El a evidențiat de asemenea că Ucraina, țară dependentă de asistență militară și financiară externă, are nevoie de finanțare adecvată pentru a putea menține o armată cu efective de 800.000 de soldați – de două ori mai mare față de armatele franceză și britanică combinate -, armată care în plus trebuie „echipată corespunzător cu armele adecvate”.

Cele 35 de state membre ale „Coaliției de Voință”, majoritatea națiunilor europene susținătoare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia, au convenit marți la Paris asupra desfășurării unei forțe multinaționale în Ucraina și monitorizării sub „leadership-ul” SUA a unei posibile încetări a focului, imediat ce un tratat de pace, încă foarte ipotetic, va fi semnat cu Rusia, de al cărui acord depinde însă implementarea garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina propuse de această coaliție.

Președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și președintele Zelenski au semnat după întâlnirea de la Paris o declarație de intenție privind desfășurarea unor misiuni de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de pace.

Moscova nu a reacționat deocamdată la această declarație, însă a transmis deja de mai multe ori că respinge orice desfășurare de trupele străine în Ucraina, subliniind că pentru Rusia apropierea NATO de granițele sale reprezintă una dintre cauzele conflictului, și a avertizat că europenii doar împiedică soluționarea acestuia prin insistența de a trimite trupe în Ucraina.

Conform planului franco-britanic, „după încetarea focului, Regatul Unit și Franța vor crea centre militare în întreaga Ucraină și vor construi facilități sigure pentru arme și echipamente militare, pentru a răspunde nevoilor defensive ale Ucrainei”, a declarat Starmer. La rândul său, Macron a afirmat după întâlnirea de la Paris că, de asemenea, după încetarea focului, „câteva mii” de soldați francezi ar putea fi desfășurați în Ucraina.

După reuniunea de marți a „Coaliției de Voință”, tot la Paris sunt în derulare miercuri noi discuții între Ucraina și SUA, care abordează cele mai dificile aspecte ce încă împiedică încheierea unui acord de pace, respectiv chestiunea teritorială și controlul asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie, a precizat Zelenski, adăugând că încearcă să obțină o nouă întâlnire cu președintele american Donald Trump, ultima având loc pe 28 decembrie la reședința acestuia de la Mar-a-Lago.

Trump a afirmat după acea întâlnire că un acord pentru încheierea războiului este „probabil foarte aproape”, însă mai trebuie soluționate „problemele delicate”, în special controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, și controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Forțele ruse controlează în prezent aproximativ 80% din Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk.

Rusia solicită Ucrainei retragerea trupelor din Donbas, în timp ce Kievul dorește încetarea conflictului de-a lungul actualei linii frontale, iar Washingtonul a propus o zonă economică liberă dacă Ucraina își retrage unitățile din regiunea Donbas controlată de ea.

De asemenea, Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și susține că un acord de pace trebuie să fie supus unui referendum în Ucraina, despre care afirmă că necesită o pregătire de cel puțin 60 de zile, concomitent cu un armistițiu, în timp ce Rusia respinge orice armistițiu, considerând că astfel Kievul ar avea posibilitatea de a-și reface forțele armate.

Un plan de pace în 28 de puncte, propus în noiembrie de Trump, a fost respins de Ucraina și de susținătorii săi europeni, pe care Rusia îi acuză că încearcă să compromită eforturile pentru pace ale președintelui american. Documentul inițial, propus de acesta, includea revendicări ale Rusiei, precum cedarea întregului Donbas, și alte puncte care au nemulțumit Kievul și europenii, cum ar fi distribuția dezechilibrată în favoarea SUA a contribuțiilor și beneficiilor în procesul de reconstrucție postbelică a Ucrainei.

După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților săi europeni, planul a suferit numeroase revizuiri, pe fondul discuțiilor dintre Washington și Moscova, care consideră unele puncte inacceptabile, dar în altele văd o bază pentru negocieri. Totodată, Zelenski a venit la întâlnirea cu Trump de la Mar-a-Lago cu o contrapropunere formată din 20 de puncte.