„Am crescut estimarea privind creșterea PIB-ului de la 0,3% la 1,1% pentru anul 2025, datorită unui al treilea trimestru mai robust decât anticipat. Pentru 2026, menținem prognoza la 1,4%”, conform raportului național realizat de ING Bank la finalul anului 2025.

Obiectivul de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025 pare practic realizabil, întrucât măsurile de impulsionare a veniturilor încep să aducă rezultate. Deși reducerea cheltuielilor rămâne un punct central în negocierile politice, reducerile semnificative continuă să fie extrem de controversate. Pentru 2026, ING păstrează estimarea pentru deficitul bugetar la 6,4% din PIB.

2026 ar putea înregistra recorduri istorice ale fondurilor UE, întrucât programul Facilității pentru redresare și reziliență (RRF, sau PNRR-ul nostru) intră în ultimul său an, iar absorbția fondurilor din cadrul fondului de coeziune pentru perioada financiară multianuală (CFM) 2021-2027 se accelerează tot mai mult.

Dezacordarea consumului ar putea duce la scăderea deficitului de cont curent, care ar trebui să coboare sub 8,0% din PIB în 2025 și să se apropie de 7,0% în 2026, informațiilor ING.

„Se preconizează ca inflația să se încheie la 9,8% la finalul anului 2025, cu o medie anuală de 7,3%, și apoi să scadă la 4,5% până la sfârșitul anului 2026, cu o medie de 7,2%. Conform scenariului principal, Banca Națională a României va reduce ratele cu 100 de puncte de bază în 2026, începând cu o reducere de 25 de puncte de bază în mai 2026”, afirmă ING Bank.

Totuși, există și o serie de riscuri. „Chiar dacă ultimele rezultate ale deficitului bugetar indică îmbunătățiri, acestea reprezintă doar un pas în direcția corectă, iar respectarea consecventă a planurilor este esențială. Deși riscurile de retrogradare a ratingului s-au diminuat parțial, stabilitatea fiscală și politică este încă sub o supraveghere atentă”.

Evoluție PIB, venituri, cheltuieli și colectare TVA

După doi ani în care țintele fiscale nu au fost atinse în totalitate, deficitul pentru 2025 va rămâne ridicat, dar în limitele de 8,4% stabilite cu Comisia Europeană.

Rezultatul din octombrie a reprezentat primul progres semnificativ comparativ cu aceeași lună din 2024 (5,7% față de 6,4%), conturând chiar și o posibilă abatere de la ținta fiscală pentru 2025. Menționăm că deficitul din 2024 a fost de 2,45% din PIB în perioada noiembrie-decembrie.

Fără îmbunătățiri suplimentare în ultimele două luni ale anului 2025, deficitul ar putea ajunge la aproximativ 8,15% din PIB, lăsând loc pentru rezultate mai bune față de cele estimate. „Cu toate acestea, se presupune că întregul spațiu fiscal va fi folosit pentru a susține actualul ciclu de investiții și reforme, mai ales având în vedere termenul limită pentru NRRP din august 2026”, afirmă economiștii ING Bank România.

Impactul politicii fiscale asupra deficitului evidențiază următoarele aspecte, conform datelor până în octombrie 2025:

1) Ca procent din PIB, veniturile au crescut cu 1,0 puncte procentuale față de octombrie 2024, în timp ce cheltuielile au avansat cu 0,5 puncte procentuale.

2) În același interval, impozitele pe venit, pe proprietate și contribuțiile sociale au înregistrat creșteri în 2025 față de anul precedent, în timp ce subvențiile, cheltuielile pentru salarii și achizițiile de bunuri și servicii au înregistrat scăderi.

3) Impactul TVA încă poate fi evaluat preliminar, fiind posibilă o colectare mai eficientă, însă această tendință este atenuată de o încetinire vizibilă a consumului privat.

Consumul în declin va influența și deficitul de cont curent

În 2025, balanța comercială, componenta-cheie a balanței de plăți, a menținut niveluri ridicate, dar a înregistrat o reducere ca procent din PIB în contextul tendinței de diminuare a consumului. În același timp, excedentul de servicii a rămas aproape neschimbat raportat la PIB până în octombrie.

În ansamblu, balanța comercială arată o dinamică ușor îmbunătățită a exporturilor. Între ianuarie și octombrie 2025, exporturile au crescut cu 4,3% în termeni anuali, față de o contracție de 1,2% în aceeași perioadă a anului 2024. Importurile au crescut cu 3,4%, față de 3,0% în primele opt luni ale anului anterior.

Scăderea presiunii exercitate de consumul privat ar trebui să continue să calmeze balanța comercială, chiar dacă ciclul investițional în plină desfășurare poate compensa aceste tendințe.

Estimările ING arată o ușoară îmbunătățire a deficitului de cont curent, care ar urma să se situeze la 7,8% în 2025 și 7,2% în 2026.

În ceea ce privește inflația, ING Bank a revizuit ușor prognoza pentru sfârșitul anului 2025 la 9,8% (față de 9,6%), iar pentru 2026 prognoza pentru sfârșitul perioadei este de 4,5%, peste estimarea Băncii Naționale a României de 3,7%.

„Riscurile pentru această prognoză rămân duble. Pe de o parte, presiunile asupra prețurilor la energie, în special pe facturile de gaze din aprilie 2026, pot determina o creștere a inflației”, evidențiază raportul ING Bank.

O majorare a salariului minim cu aproape 7% în iulie 2026 poate contribui, în teoria, la moderarea presiunilor inflaționiste.

Specialiștii ING consideră că 2026 va fi al doilea an consecutiv cu oprirea creșterii veniturilor din sectorul public, influențând totodată consumul pe termen scurt. În plus, echipa de experți în materii prime anticipează o scădere a prețurilor la petrol și gaze naturale în anul următor.

Presiuni asupra leului generate de așteptarea fondurilor UE

Din punct de vedere al politicii monetare, această situație ar putea permite Băncii Naționale a României să înceapă reducerea ratelor dobânzilor chiar înainte ca inflația să înceapă să scadă consistent în 2026, concentrându-se mai mult pe reducerea presiunilor asupra activității economice.

În privința lichidității din sistemul interbancar, decidenții direcționează treptat condițiile spre un surplus reînnoit. „Chiar dacă în următorul an vor fi fluxuri semnificative de fonduri din UE, BNR pare să prefere evitarea surplusurilor mari, găsind un echilibru între un mediu monetar mai relaxat și evitarea intervențiilor majore pe piața valutară în fața eventualelor tensiuni”, subliniază ING Bank.

De asemenea, pe piața valutară, se așteaptă ca BNR să mențină un control strict asupra leului, cu o depreciere până la circa 5,15 până la sfârșitul anului 2026, față de intervalul actual de 5,09-5,10.

Preconizările privind fluxurile mari de fonduri UE ar putea induce presiuni de apreciere, însă menținerea deficitelor structurale ale țării va continua să exercite presiuni de deprecieri treptate asupra leului, în condițiile în care fluxurile naturale sunt influențate de aceste dezechilibre.