În ultimele luni, Guvernul României a inițiat o reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, care include creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, într-un efort de a integra această categorie în sistemul public de pensii și de a răspunde criticilor privind inegalitatea pensiilor speciale față de alte domenii profesionale.

Proiectul a generat tensiuni cu magistrații: Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis sesizare către Curtea Constituțională cu argumentul că legea ar periclita independența justiției și drepturile profesionale ale judecătorilor.

De asemenea, reformele anterioare privind pensiile judecătorilor au fost respinse de CCR pentru motive procedurale, ceea ce a provocat întârzieri repetate în adoptarea legii și un climat tensionat între puterile statului și magistrați.

Întrebat dacă consideră o amânare faptul că termenul de la CCR pentru legea pensiilor speciale coincidă cu cel pentru contestația la numirea sa în funcție, Nicușor Dan a răspuns: „O întârziere din partea cui?”

Reporterul a subliniat că este vorba de magistrații beneficiari de pensii speciale, care ar putea să evite o decizie rapidă la CCR. În răspuns, Nicușor Dan a explicat că există patru magistrați care au solicitat amânarea, iar legea le asigură dreptul procedural.

„Nu dorim să accentuăm acest subiect cu patimă, deoarece patima generează ura, iar ura nu aduce beneficii în societate”, a declarat președintele, subliniind existența unui „conflict social” și faptul că părțile folosesc procedurile legale pentru a-și susține pozițiile.

Când a fost întrebat dacă are un plan alternativ în cazul în care Curtea de Apel dispune suspendarea decretului de numire a judecătorului Dacian Dragoș, Nicușor Dan a afirmat că are încredere în decizia sa, argumentând că Dragoș posedă experiență juridică relevantă, inclusiv ca profesor de drept.

„Dacă se va decide suspendarea decretului, nu intenționăm să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător timp de doi ani până la soluționarea procesului de anulare. Vom numi un judecător care va participa în complet și va pronunța o decizie pe legea sistemului, inclusiv în ceea ce privește pensiile magistraților”, a explicat președintele.