Angajații din România ar putea beneficia, pentru prima dată, de concediu plătit pentru epuizare profesională, fără a fi nevoie de certificat medical. Inițiativa legislativă a fost depusă în Parlament la sfârșitul anului 2025 și vizează recunoașterea burnout-ului ca problemă strict profesională.

Concediu de refacere profesională, o noutate în legislația muncii din România

Proiectul prevede acordarea unui concediu plătit pentru epuizare profesională, fără ca angajatul să fie obligat să prezinte un certificat medical. Se afirmă că epuizarea profesională nu reprezintă o afecțiune medicală, ci o consecință a stresului cronic de la locul de muncă. Inițiativa aparține senatorului USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și este susținută de vicepreședinta Comisiei pentru muncă din Senat, Cynthia Păun.

Proiectul definește burnout-ul conform Organizației Mondiale a Sănătății, ca fiind rezultatul gestionării ineficiente a stresului profesional cronic. Manifestările includ oboseală persistentă, detașare față de activitatea profesională și reducerea performanței.

Această delimitare clară permite introducerea unui concediu fără documente medicale, ca măsură de prevenție și organizare a muncii. Nu are ca scop diagnosticarea sau tratamentul, ci gestionarea riscurilor de încarcare excesivă la locul de muncă.

Obligații pentru angajatori privind prevenirea burnout-ului

Proiectul prevede obligații explicite pentru companii, menționând că legislația actuală tratează superficial riscurile psihosociale și nu reglementează în mod specific epuizarea profesională.

Toți angajatorii vor fi obligați să informeze anual angajații despre riscurile de burnout. De asemenea, aceste riscuri trebuie incluse în evaluarea generală a securității și sănătății în muncă.

Pentru companiile cu peste 50 de angajați, măsurile sunt mai cuprinzătoare. Acestea trebuie să realizeze evaluări dedicate riscurilor psihosociale, să elaboreze anual un plan de prevenire și să creeze un mecanism intern confidențial prin care angajații pot semnala suprasolicitarea.

Proiectul prevede că, în lipsa unui cadru legal specific, măsurile de prevenție depind de inițiativa voluntară a angajatorilor. Astfel, aceștia trebuie să asigure un mediu de muncă mai sigur și mai echilibrat.

Introducerea concediului plătit pentru refacere profesională

Una dintre cele mai importante prevederi este introducerea unui concediu plătit pentru refacere salarială, disponibil opțional pentru angajatori. Acesta poate fi stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă.

Zilele libere vor putea fi solicitate de angajați fără justificări medicale și vor putea fi acordate în funcție de politica fiecărei companii. Concediul va fi gestionat discriminat față de alte feluri de liber, fiind o măsură preventivă pentru evitarea situațiilor de epuizare extremă.

Scopul declarat al măsurii este prevenirea cazurilor de concedii medicale prelungite sau ieșiri din câmpul muncii din cauza burnout-ului. În plus, angajații vor avea dreptul de a solicita discuții formale despre volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor, fără teama de repercusiuni.

Proiectul facilitează și accesul voluntar la sprijin psiho-emoțional, inclusiv consiliere psihologică, costurile fiind suportate de angajator.

Pentru punerea în aplicare, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru elaborarea unui ghid național de prevenire a epuizării profesionale. Angajatorilor li se va oferi un termen de 12 luni pentru conformare cu noile prevederi legale.

Aceste măsuri urmăresc reducerea riscului ca epuizarea profesională să conducă la absențe lungi sau încetarea activității de muncă. În plus, angajații vor putea solicita mai ușor măsuri pentru gestionarea volumului de muncă și suport psihologic, dacă proiectul va fi adoptat.