Potrivit The Guardian, duminică, președintele Donald Trump a afirmat că Statele Unite au „mare nevoie” de Groenlanda, reînnoind temerile privind o posibilă invazie americană asupra insulei autonome, care face parte din regatul danez.

Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a avertizat luni că orice atac al SUA asupra unui aliat NATO ar însemna sfârșitul „tuturor aspectelor”.

„Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă țară NATO, atunci totul s-ar opri — inclusiv NATO — și, implicit, securitatea postbelică”, a declarat Frederiksen pentru postul de televiziune danez TV2.

Sprijin din partea Uniunii Europene

Comentariile sale au venit după ce prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, l-a îndemnat pe Trump să renunțe la „fanteziile sale despre anexare” și a criticat retorica SUA ca fiind „total inacceptabilă”.

Nielsen și Frederiksen au fost susținuți de UE, care luni a reafirmat că nu va oprimă apăra principiul integrității teritoriale, în special în cazul unui membru al celor 27 de state.

„UE va continua să apere principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”, a declarat pentru jurnaliști Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt al UE pentru politica externă. Aaja Chemnitz, membru groenlandez al parlamentului danez, a afirmat că, deși nu consideră o invazie iminentă, groenlandezii trebuie să fie pregătiți pentru cel mai rău scenariu: „Sperăm la cel mai bun, dar trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău. Asta consider eu a fi situația actuală. Suntem într-o situație alarmantă”.

Trump: Avem nevoie de Groenlanda

În discurs pe urmele aeronavei Air Force One, Trump a evitat să răspundă la o întrebare legată de intenția sa de a acționa în Groenlanda, afirmând că va reveni asupra subiectului „în 20 de zile”.

„În prezent, Groenlanda este plină de nave chinezești și rusești. Avem nevoie de această regiune pentru securitatea națională. Danemarca nu este în măsură să gestioneze această situație”, a declarat Trump.

Jurnaliști britanici subliniază că această tensiune reflectă conflicte crescânde în regiunea Arcticii, pe măsură ce trei superputeri globale — SUA, China și Rusia — caută să controleze resursele minerale și alte active geopolitice din zonă, pe măsură ce ghețarii se retrag.