Tatuajele nu reprezintă doar un desen permanent pe piele, ci implică și substanțe chimice care pot interacționa cu organismul. După injectare în derm, cerneala nu rămâne statică, iar sistemul imunitar o recunoaște ca pe o substanță străină.

Conform studiilor publicate de Science Alert, pigmenții din cerneala de tatuaj sunt capturați de celulele imunitare, care încearcă să îi neutralizeze. Însă, deoarece particulele sunt prea mari, acestea se blochează în țesuturi. „Organismul identifică particulele de pigment ca fiind materiale invazive, dar nu le poate elimina complet”, menționează cercetătorii, explicând motivul pentru care tatuajele sunt permanente.

Pigmenții nu rămân doar în piele

Provocarea este că cerneala nu se limitează doar la stratul cutanat. Studii arată că „particulele de pigment pot migra prin sistemul limfatic. Acestea pot acumula în ganglionii limfatici”, structuri cruciale pentru răspunsul imun. Efectele pe termen lung ale acestei acumulări sunt încă insuficient înțelese.

Cerneala pentru tatuaje este un amestec chimic complex. Mulți pigmenți utilizați astăzi au fost inițial fabricați pentru vopsele industriale, materiale plastice sau toner de imprimantă, nu pentru aplicarea în corpul uman. În plus, unele cerneluri conțin urme de metale grele, precum nichel, crom, cobalt sau plumb, cunoscute pentru toxicitatea și posibilele reacții alergice.

Culorile cu cel mai mare risc

Anumite culori prezintă o frecventă mai mare de complicații decât altele. Conform cercetărilor, cernelurile roșii, galbene și portocalii sunt mai adesea asociate cu reacții alergice și inflamații cronice.

Reacțiile adverse pot apărea după luni sau chiar ani de la tatuare, manifestându-se prin mâncărimi persistente, umflături sau granuloame – noduli inflamatori care apar atunci când sistemul imunitar nu poate elimina complet materialele străine.

Tatuajele și răspunsul imun la vaccinuri

Pigmenții din tatuaje pot influența și răspunsul imunitar la imunizări. Cercetările indică faptul că „prezența cernelii de tatuaj poate determina un răspuns imun redus la vaccinul COVID-19”. Aceasta nu înseamnă că vaccinurile devin nesigure, ci că pigmenții pot „interfera cu semnalizarea imună”, modul prin care celulele imune comunică între ele.

Riscuri dificil de evaluat

În privința riscului de cancer de piele, nu există dovezi epidemiologice concludente ce să lege direct tatuajele de apariția acestei boli. Totuși, testele de laborator arată că „anumiți pigmenți se pot degrada în timp sau sub acțiunea radiațiilor UV sau laserului”. În consecință, pot forma substanțe toxice sau chiar cancerigene. Riscurile pe termen scurt sunt dificil de cuantificat, deoarece multe forme de cancer se dezvoltă pe parcursul mai multor zeci de ani, afirmă specialiștii.

Riscuri asociate cu igiena precară

Pe lângă cele menționate, există și pericolele de infecție. Ca orice procedură care penetrează pielea, tatuarea poate conduce în condiții de igienă deficitară la infecții bacteriene sau virale, precum Staphylococcus aureus sau hepatite.

Deși legislația europeană a fost întărită, la nivel global reglementările rămân variate. În lipsa unor norme unice, cernelurile de tatuaj pot ajunge pe piață cu un control mai redus comparativ cu produsele cosmetice sau medicale.

Majoritatea persoanelor nu suferă probleme grave de sănătate din cauza tatuajelor. Totuși, specialiștii avertizează că acestea reprezintă „expunere chimică pe durata vieții”. Efectele pe termen lung ale acestor substanțe, în continuă studiere, cresc odată cu dimensiunea, numărul și coloritul tatuajelor.