De la cea mai defavorizată țară din UE la membru al zonei euro. Bulgaria face pasul către uniunea monetară într-un context politic instabil și cu o societate profund divizată între speranță și temere.

Bulgaria a devenit oficial al 21-lea stat membru al zonei euro, depășind economii considerate mai robuste precum Polonia, Cehia sau Ungaria. Pentru o parte a populației – în special tineri din mediul urban și antreprenori – adoptarea monedei unice este percepută ca un pas natural și promițător pentru consolidarea statutului european al țării. Pentru alții, însă, în special în zonele rurale și în rândul generațiilor mai în vârstă, renunțarea la leva generează anxietate și resentimente.

Leva, simbol național abandonat după aproape 160 de ani

Moneda națională bulgară, leva (care înseamnă „leu”), a fost introdusă în 1881, conform BBC. De la 1997 însă, aceasta a fost legată de alte valute europene – mai întâi de marca germană, apoi de euro – ceea ce face ca trecerea actuală să fie, din punct de vedere tehnic, una relativ previzibilă.

Cu toate acestea, sondajele de opinie arată o societate aproape divizată. Bulgaria, cu o populație de 6,5 milioane de locuitori, traversează o perioadă de instabilitate politică accentuată, care complică procesul de adoptare a monedei euro.

Instabilitate politică și presiune socială

Guvernul de coaliție condus de premierul Rosen Zhelyazkov a pierdut votul de încredere pe 11 decembrie, ca urmare a unor proteste ample împotriva bugetului pentru anul 2026. Bulgaria a organizat nu mai puțin de șapte alegeri în ultimii patru ani, iar un al optulea scrutin este considerat probabil la începutul anului viitor.

În acest context tensionat, vocile critice sunt numeroase. „Nu doresc euro și nu îmi place modul în care ne-a fost impus”, a declarat pentru BBC Todor, un mic antreprenor de 50 de ani din orașul Gabrovo. Potrivit acestuia, afacerea sa a fost afectată de inflație ridicată și de reducerea vânzărilor, alimentate, crede el, de temerile legate de noua monedă. Un referendum privind adoptarea euro, propus de președintele Rumen Radev, a fost respins de guvernul în ultimele zile.

Entuziasm precaut în mediul de afaceri urban

În capitala Sofia, percepția este mai diversificată. Ognian Enev, proprietarul unei ceainării, consideră adoptarea euro mai degrabă o schimbare tehnică decât una radicală. „Este, în general, o decizie pozitivă”, afirmă el, evidențiind faptul că multe prețuri erau deja exprimate în euro, în special în domeniul imobiliar și auto. De asemenea, cei aproximativ 1,2 milioane de bulgari care trăiesc în străinătate trimit fonduri acasă în moneda unică de mai mulți ani.

Tranziție controlată și măsuri de protecție pentru consumatori

Pe parcursul lunii ianuarie, plățile pot fi efectuate atât în leva, cât și în euro, însă restul trebuie plătit în euro. De la 1 februarie, leva va fi complet retrasă din circulație. Începând cu luna august 2025, toate magazinele vor fi obligate să afișeze prețurile în ambele monede.

Rata de schimb — 1 euro pentru 1,95583 leva — este considerată convenabilă, iar autoritățile au implementat mecanisme de supraveghere pentru a evita rotunjirea abuzivă a prețurilor. Unele tarife, precum cel pentru transportul public din Sofia, vor fi ușor reduse.

Identitate națională pe monedele euro

Pentru a reduce temerile legate de pierderea suveranității, Bulgaria a ales simboluri naționale pentru designul noilor monede euro: Sfântul Ivan de Rila pe moneda de 1 euro, Paisie de Hilendar pe cea de 2 euro și Călărețul de la Madara pe monedele de valoare mică.

Modelul baltic versus riscul stagnării

Impactul pe termen lung al adoptării euro rămâne incert. Experiența altor state sugerează două scenarii: modelul baltic, caracterizat de reforme, investiții și lupta împotriva corupției, și modelul italian, asociat cu stagnare economică. „Mă tem că vom ajunge mai mult ca Italia”, avertizează Ognian Enev.

Resursă relevantă: Sfântul Vasile cel Mare deschide anul: credință, tradiții și superstiții ale primei zile din an