Rezumăm în continuare estimările organizației non-guvernamentale ASCORO privind finalizarea proiectelor deja demarate, inclusiv tunelurile de autostradă.

După o perioadă lungă în care la nivel național au fost semnalate îngrijorări legate de realizarea tunelurilor pentru autostradă, anul 2025 marchează o premieră: dezvoltarea simultană a mai multor tuneluri majore pe autostrada A1 și, parțial, la tunelul Meseș de pe A3:

• Tunelul Momaia între Curtea de Argeș și Tigveni, pe lotul 4 Sibiu – Pitești, cu o lungime de 1,3 km, structura și șoseaua de rulare finalizate, progres de 90%, estimarea deschiderii traficului în august 2026.

• Tunelurile „pentru urși” de pe segmentul Deva – Lugoj: unul de 0,4 km și al doilea de 1,8 km. Realizarea progresivă este de 50%, cu estimare pentru inaugurare la sfârșitul anului 2026 sau cel târziu în 2027.

• Tunelul Robești, cu o lungime de 900 m, situat pe Valea Oltului, fiind primul de pe lotul 2 Sibiu – Pitești. În prezent se desfășoară lucrări de excavație. Un alt tunel pe același lot, Boița 1, a primit recent autorizație, urmând să înceapă construcția subterană. Alte tuneluri din lot așteaptă acordul de mediu, prevăzut pentru trimestrul II 2026. Dacă nu apar alte obstacole birocratice, estimăm finalizarea celor 7 tuneluri de pe acest segment până în 2030–2031, cel mai lung având o lungime de 1,6 km.

Cel mai lung tunel din segmentul Sibiu – Pitești pe A1, finalizat până în 2029?

• Tunelul Poiana, cu o lungime de 1,7 km, pe lotul 3 Sibiu – Pitești. În contrast cu cele realizate clasic, acesta va fi construit cu tehnologia TBM, precum metroul din București, iar piesele pentru maşina de excavat sunt în curs de livrare din Italia. Tunelul are toate autorizările necesare, cu estimată inaugurare în 2028–2029.

• Tunelul Meseș, de 2,9 km, pe A3, aproape de Zalău. Cel mai extins contract de construcție atribuit până acum în România. Se efectuează lucrări de forare geotehnică, iar deschiderea traficului este estimată pentru anul 2032, conform declarațiilor premierului Bolojan, după discuții cu constructorii.

În ansamblu, pentru tuneluri, este necesară răbdarea, iar progresul depinde de constrângeri tehnice specifice. Ritmul de dezvoltare este influențat de numărul de accesuri disponibile pentru aprovizionare: până la străpungere, există un singur punct de acces, apoi se extinde la două. Lucrările nu pot fi desfășurate simultan în mai multe zone, astfel încât avansul nu poate fi accelerat doar prin suplimentarea utilajelor sau a personalului. Un avantaj îl reprezintă crearea unui acces suplimentar, precum în cazul tunelurilor „pentru urși”, unde se lucrează pe aproximativ 10 fronturi, tunelul fiind parțial deschis și aproape de suprafață, executat prin metoda cut & cover.

Îngrijorările legate de realizarea tunelurilor trebuie abordate cu o analiză rațională. În terenurile configurate favorabil, este preferabil să se construiască mai multe tuneluri scurte în locul unuia de mari dimensiuni. În general, tunelurile cu o lungime peste 1 km necesită cel puțin 4–5 ani pentru finalizare, incluzând studiile geotehnice și faza de proiectare, iar extinderea lungimii crește în mod direct timpul de execuție.

Posibilele situații neprevăzute subterane, precum soluri excesiv de moi sau instabile, pot prelungi durata construcției chiar și cu tehnologii moderne. În faza de exploatare, tunelurile impun costuri continue pentru monitorizare și întreținere. Astfel, tunelurile trebuie construite cu responsabilitate, limitând lungimea și numărul pentru o gestionare eficientă a proiectelor.