“Nivelul datoriei publice nu reprezintă o preocupare majoră, chiar dacă se apropie de 60% din PIB. În ultimii ani, Ministerul Finanțelor a intervenit pentru diversificarea surselor de finanțare și pentru extinderea maturităților titlurilor de stat. Emisiunile de instrumente financiare atât pentru companii, cât și pentru cetățeni, s-au diversificat, fiind din ce în ce mai multe obligațiuni pe termen lung, ceea ce este benefic pentru stabilitatea financiară a statului,” afirmă Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA România.

Ea subliniază că, deși pentru investitori plasamentele pe termen lung nu reprezintă o opțiune preferată, din punct de vedere al politicii fiscale, este o strategie sănătoasă pentru reducerea riscului de expunere a investitorilor instituționali. Mai exact, acele categorii de investitori care, în cazul unei downgrades, și-ar retrage fondurile.

Alexandra Smedoiu menționează că în estimările CFA România nu există un risc iminent de downgrade în 2026, mai ales dacă Guvernul continuă politicile de diminuare a deficitului bugetar.

De asemenea, ea atrage atenția că, în cazul concetrării investițiilor în datoria publică, impactul unei scăderi de rating nu ar fi atât de drastic precum în trecut, acum 5 sau 10 ani. „Dacă analizăm cine investește în datoria publică, observăm un trend clar: accentul se pune pe atragerea fondurilor din piața locală, iar principalii investitori sunt băncile, fondurile de pensii și populația,” menționează Smedoiu, indicând că aceștia nu vor realiza retrageri semnificative în cazul unei downgrade.

Adrian Codirlașu, președintele CFA, reamintește că o reducere a ratingului la categoria junk a fost un factor declanșator al crizei financiare din 2008 și că deciziile agențiilor de rating pot influența piețele financiare. Cu toate acestea, 90% dintre membrii CFA România consideră că nu vom fi trecuți în clasa junk până în 2026 și au încredere în capacitatea Guvernului de a reduce deficitul.

Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, afirmă în analiza sa de final de an că România are perspective negative din partea agențiilor de rating, însă dacă Guvernul va menține cursul de consolidare fiscală, „nu există motive pentru o reacție negativă din partea agențiilor.”

El precizează că atenția este focalizată pe politica monetară, având în vedere așteptările ca Banca Națională să reducă dobânda după scăderea inflației.

Principalii deținători ai fondurilor din datoria publică sunt sistemul bancar din România, fondurile de pensii și populația, în această ordine.