„La finalul unui an complicat, cu multiple turbulenţe politice, fluctuaţii macroeconomice şi majorări de taxe, cea mai stringentă întrebare pentru leaderii din mediul de afaceri este durata corecţiei economice şi dacă va avea loc o relansare a creşterii. Un indicator primordial al realismului economic şi al planurilor de stimulare va fi proiectul bugetului public, așteptat să fie publicat în luna ianuarie. Acesta va oferi o perspectivă asupra situaţiei fiscale şi a măsurilor probabile pentru anul următor. Perioada de ajustare începrehinsă în vara lui 2025, prin creşteri fiscale şi măsuri încă insuficiente în domeniul cheltuielilor publice, va continua chiar dacă Guvernul asigură că nu vor fi majorări de impozite. Este probabil să nu ne confruntăm cu creşteri fiscale de amploare comparabile cu cele din 2025, însă ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, echivalent cu aproximativ 40 miliarde lei, reprezintă o provocare considerabilă. Multe decizii adoptate în acest an vor avea un impact mai semnificativ asupra veniturilor şi cheltuielilor statului în anul următor, însă atingerea obiectivului de reducere a deficitului va fi posibilă doar prin gestionare fermă a resurselor publice, atât în zona veniturilor – cu focus pe o colectare eficientă –, cât şi în ceea ce priveşte cheltuielile, unde impactul vizibil încă nu s-a evidenţiat”, explică Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit acestuia, stabilitatea politică, care ar însemna continuitate în luarea deciziilor, va fi extrem de importantă. Reprezentanţii FMI au fost optimişti la ultima evaluare din decembrie 2025, evidențiind că măsurile implementate sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar şi că este necesară consecvenţă pentru a menţine traiectoria de consolidare fiscală. Politica fiscală este imprevizibilă, iar schimbările de alianţe pot duce la deviaţii de la strategia actuală, avertizează analiza.

„Pentru sectorul de afaceri, o anumită predictibilitate fiscală, un respiro în 2026, ar fi extrem de benefice. În acelaşi timp, persistă întrebarea privind relansarea economică. După creşteri impresionante ale PIB-ului real de 5,5% în 2021 şi 4% în 2022, economia a înregistrat, din 2023 încoace, o creştere slabă, inflaţie crescută şi deficite semnificative. Încetinirea nu a fost complet accidentală sau determinată de tensiunile globale, ci a fost determinată de politici fiscale extrem de generoase, excesiv de susţinute de capacitatea bugetară a ţării”, susţin consultanţii.

Conform PwC România, creşterea PIB-ului în 2024 a fost de doar 0,8%, estimările indică cel mult 1% pentru 2025, aceste avansări fiind realizate într-un context în care investiţiile publice (din fonduri UE, inclusiv PNRR, şi alocări naţionale) au reprezentat 6,8% din PIB în 2024 şi ar putea ajunge la 8% în 2025, cea mai mare cotă din ultimul deceniu.

Prognoza Comisiei Europene din 17 noiembrie 2025 prevede o creştere a PIB-ului României de 0,7% în 2025 şi 1,1% în 2026. FMI estimează o creştere economică de 1% în 2025 şi 1,4% în 2026, în timp ce Banca Mondială indică 1,3% pentru acest an şi 1,9% pentru 2026, conform cercetării.

„Indiciile nu reflectă un dinamism real, deşi există stimulente pentru creştere. Se poate vorbi de un blocaj al modelului de dezvoltare al României? Probabil încă nu, dar devine evident că sunt necesare alternative. Cu o creştere de 1% anual, decalajele faţă de media europeană devin tot mai greu de recuperat. Deficitele mari sunt un rezultat al unui model de creştere bazat pe consum, care şi-a atins limitele”, susţin specialiştii.

Analiza arată că România trebuie să adopte un model orientat spre investiţii şi creşterea productivităţii.

„Disciplina fiscală, reforma administraţiei publice, restructurarea instituţională şi legislativă sunt fundamentale pentru un model economic sustenabil, necesitând reforme şi o viziune pe termen lung. Investiţiile directe din străinătate în perioada ianuarie-octombrie 2025 au totalizat 7,24 miliarde de euro, în creştere cu 28,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (5,63 miliarde euro). Investiţiile publice vor atinge 8% din PIB în acest an, iar fluxurile din fonduri europene, inclusiv din PNRR, sunt decisive pentru creştere. Cu toate acestea, economia pare a avea motoare blocate”, afirmă analiştii PwC.

De asemenea, multiple transformări globale influenţează economia României: turbulenţe în comerţul internaţional, război tarifar, reorganizarea lanţurilor de aprovizionare, relocarea producţiei. În plus, demografia reprezintă un factor de risc din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a necesităţii de asigurare a pensiilor şi asistenţei medicale. Forţa de muncă va fi afectată de tehnologiile AI şi alte inovaţii, care nu vor „înlocui” neapărat locurile de muncă, dar le vor transforma semnificativ în timp, impunând competenţe noi şi un alt model educaţional.

„Toate aceste schimbări necesită adoptarea unui nou model de creştere, în care investiţiile şi inovaţia sunt prioritare. Analizele recente ale investiţiilor ţărilor din regiune în România, precum şi ale companiilor româneşti în aceste state, evidenţiază nevoia de curaj şi ambiţie. Companiile autohtone trebuie să se extindă internaţional, iar România trebuie să devină nu doar un loc de destinaţie pentru investiţii, ci şi un jucător important pe piaţa globală. În concluzie, investiţiile, inovaţia şi tehnologiile emergente trebuie să fie pilonii unei noi paradigme de dezvoltare economică pentru a face faţă provocărilor globale”, încheie PwC.