Ruth Bourne, una dintre ultimele supraviețuitoare ale echipei britanice care a contribuit decisiv la decriptarea codurilor militare germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a decedat la Londra, la vârsta de 99 de ani. Deși rolul său a fost crucial pentru serviciile de informații ale Regatului Unit, activitatea sa a rămas mult timp învăluită în tăcere.

În perioada conflictului, Ruth Bourne a fost operator al renumitei „Bombe Turing”, un calculator electromecanic de mari dimensiuni, proiectat de matematicianul Alan Turing pentru descifrarea mesajelor criptate prin sistemul Enigma. Aceaste misiuni confidențiale au conferit Aliaților un avantaj strategic semnificativ, iar istorici estimează că au redus durata războiului cu între doi și patru ani, salvând numeroase vieți.

A decedat Ruth Bourne, omul din umbră care a ajutat la învinsirea Germaniei naziste

Ca mulți alți specialiști de la Bletchley Park, Bourne a fost obligată să păstreze tăcerea completă asupra implicării sale. Abia în anii ’70, odată cu declasificarea documentelor, a avut posibilitatea să vorbească public despre contribuția sa la efortul de război, o activitate pentru mult timp necunoscută opiniei publice.

Recunoașterea oficială a sosit cu întârziere, însă a venit. În 2009, guvernul britanic i-a conferit medalia comemorativă „We also served”, destinată civili și militari implicați în misiuni secrete. Opt ani mai târziu, Franța i-a decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție militară a țării. În 2011, Ruth Bourne a avut onoarea să întâlnească regina Elisabeta a II-a, cu ocazia inaugurării unui memorial dedicat spărgătorilor de coduri din timpul războiului.

Născută la 23 mai 1926, în Salford, apropiere de Manchester, într-o familie evreiască, Ruth (născută Henry) și-a petrecut copilăria la Birmingham. La doar 18 ani, s-a înrolat voluntar în Marina Regală și a urmat pregătire militară în Scoția. La începutul anului 1944, a fost repartizată la unitatea ultrasecretă care opera „Bomba Turing”, integrând nucleul uneia dintre cele mai importante misiuni de informații ale secolului XX.

Activitatea sa a fost strâns legată de cea a lui Alan Turing, recunoscut ca unul dintre părinții informaticii moderne. Deși geniul său a fost decisiv pentru realizarea victoriei Aliaților, Turing a fost persecutat ulterior din cauza orientării sale sexuale și și-a pierdut viața în 1954, în circumstanțe controversate. Abia în 2009, autoritățile britanice și-au prezentat scuze oficiale pentru tratamentul aplicat acestuia.

Povestea echipei de la Bletchley Park, incluzând rolul esențial al unor persoane precum Ruth Bourne, a fost adusă în lumina publicului prin filme precum „Enigma” (2001) și „Jocul imitării” (2014). Odată cu dispariția sa, se încheie un capitol din istoria trăită de martori oculari, dar moștenirea unei generații care a influențat cursul lumii din umbră rămâne vie.