Ședința Curții Constituționale a României (CCR) privind legea pensiilor magistraților a fost amânată pentru luni

Actualizare – Detalii exclusive despre desfășurarea ședinței CCR – INFORMAȚII DE INTERES

Mai mulți judecători au părăsit sala, iar din cauza lipsei cvorumului, sedința a fost reprogamată pentru ziua următoare, nefiind dezbătută în acel moment contestarea constituțională a proiectului de lege pentru modificarea și completarea anumitor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Conform surselor, judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc au solicitat în mod oficial amânarea ședinței pentru luna ianuarie. Restul judecătorilor au preferat să se ajungă la o concluzie până astăzi, pentru a lua o decizie finală.

Acești patru judecători au părăsit sala de ședințe, astfel s-a întrunit lipsa cvorumului. Sedința va fi reluată mâine, probabil în jurul orei prânzului.

Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat duminică, 28 decembrie, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)

CCR a deliberat duminică, 28 decembrie, asupra sesizării înaintate de ÎCCJ referitoare la noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan, asupra reformei pensiilor magistraților.

Reforma are o importanță majoră, întrucât propunerea presupune modificări importante ale pensiilor de serviciu ale personalului judiciar.

ÎCCJ a transmis sesizarea către CCR în unanimitate
La începutul lunii decembrie, judecătorii Înaltei Curți au decis cu vot unanim să trimită proiectul de lege la CCR. Magistrații au fost convocați de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru exprimarea punctului de vedere asupra reformei pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au fost de acord în unanimitate cu sesizarea către CCR, conform raportului Adevărul.

Potrivit ÎCCJ, proiectul Guvernului conține „lacune legislative”, încalcă standarde internaționale și nu justifică în mod real caracterul de urgență invocat de Executiv.

Acuzații grave: discriminare și atingeri la independența justiției
Victor Alistar, reprezentant al Înaltei Curți, a afirmat că legea discriminează judecătorii în comparație cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și afectează sever independența justiției.

„Proiectul elimină practic pensia de serviciu pentru judecători, încalcă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului și ignoră deciziile obligatorii ale Curții Constituționale”, a declarat acesta.

Judecătorii susțin că noua lege creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați, fiind singura categorie profesională cu statut constituțional garantat.

Poziția Guvernului: „Diferența este considerabilă”
Premierul Ilie Bolojan a afirmat încă din luna noiembrie că nivelul actual al pensiilor magistraților este „anormal” în raport cu principiul contributivității și realitățile economice din țară.

„O pensie de magistrat se apropie de 5.000 de euro, în timp ce pensia medie națională variază între 500 și 600 de euro. Diferența este semnificativă și trebuie adusă în linie cu realitatea economică”, a menționat Bolojan.

Conform propunerii guvernamentale, pensia ar urma să fie redusă la 70% din ultimul salariu, adică aproximativ 3.500 de euro net, aplicând și contribuțiile de sănătate, rezultând circa 3.200 de euro pe lună.

Problematica pensionărilor anticipate
Premierul a evidențiat și impactul pensionărilor anticipate la vârste între 48 și 50 de ani asupra economiei. Doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani sunt activi pe piața muncii, România având una dintre cele mai slabe poziții din Europa în acest domeniu.

„Pentru un buget sănătos și o economie robustă, avem nevoie de mai mulți oameni activi pe piața muncii”, a avertizat Bolojan.