Aceasta a fost a doua rundă de alegeri din acest an în Kosovo, după ce formațiunea Vetevendosje (Autodeterminare) condusă de Kurti nu a reușit să obțină majoritatea în februarie. Zile de negocieri nereușite pentru formarea unei coaliții au determinat-o pe președinta Vjosa Osmani să dizolve parlamentul în noiembrie și să convoace alegeri anticipate, conform Agerpres.

Conform agenției EFE, Vetevendosje a acumulat 49% din sufragii, după numărarea a 93,43% din alegători, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Pe locul secund se situează partidul de opoziție Partidul Democrat din Kosovo (PDK), cu 21%, urmat de Liga Democratică din Kosovo (LDK), cu 13,9%, și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK), cu 5,8%.

Kosovo se află într-o stare de blocaj politic din februarie, atunci când formațiunea naționalistă la putere a pierdut majoritatea absolută câștigată în 2021 și nu a reușit să obțină sprijinul altor forțe pentru a forma guvernul.

Specialiștii afirmă că este dificil de anticipat dacă, după aceste alegeri, premierul Kurti va putea crea un cabinet singur, fără o coaliție, pentru a asigura cele 61 de mandate necesare în legislativul de 120 de locuri.

Participarea la vot a fost de 45%, conform datelor oferite de Comisia Electorală Centrală, care a menționat că alegerile s-au desfășurat fără incidente semnificative. Acesta a fost al șaptelea scrutin parlamentar de la declararea unilaterală a independenței Kosovo, nerecunoscută de Serbia și de cinci state membre ale UE: Spania, România, Grecia, Slovacia și Cipru, relatează EFE.

Procesul electoral are loc într-un context de intensificare a tensiunilor cu Serbia din 2021 și de conflicte între Kurti și Uniunea Europeană, precum și Statele Unite, principalii parteneri ai Kosovo, ceea ce a contribuit la dificultatea de a identifica parteneri de guvernare.

UE și SUA afirmă că politica dură promovată de Kurti pentru reducerea influenței Belgradului în Kosovo creează tensiuni și îl acuză că nu a implementat crearea comunităților municipale sârbe autonome.

Uniunea Europeană așteaptă formarea unui cabinet dispus să reia dialogul de normalizare cu Belgradul, o condiție pentru ca atât Serbia, cât și Kosovo să avanseze în procesul de integrare în uniunea europeană.