Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a anunțat producerea a două seisme în zona seismică Vrancea, unul în noaptea de 25 decembrie 2025 și celălalt cu puțin timp înainte, în seara de 24 decembrie 2025. Deși ambele evenimente s-au înregistrat cu magnitudini moderate și nu au provocat daune, ele reamintesc că România se află într-una dintre cele mai active zone seismice din Europa de Est, iar monitorizarea constantă a activităților tectonice este crucială.

Două cutremure în România chiar în ziua de Crăciun. Unde a fost resimțit seismul

Primul din cele două seisme anunțate de INFP s-a produs în noaptea de 25 decembrie 2025, la ora 00:32:44 (ora locală a României), în zona seismică Vrancea, una dintre cele mai recunoscute și monitorizate regiuni din punct de vedere tectonic. Conform experților, seismul a avut o magnitudine de 2,3 pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 102,4 kilometri.

Adâncimea mare a producerii explică și de ce acesta nu a fost resimțit de majoritatea populației. De obicei, cutremurele vrâncene cu magnitudini peste 4 – 4,5 pot fi percepute de locuitori, iar cele peste 5 pot avea efecte mai vizibile, în funcție de zona afectată.

Seismul din 25 decembrie s-a produs în proximitatea următoarelor localități:

44 km vest de Focșani

59 km nord de Buzău

68 km est de Sfântu Gheorghe

78 km est de Brașov

92 km nord-est de Ploiești

INFP a transmis oficial că „în noaptea de 25 decembrie 2025, la ora 00:32:44, s-a produs în zona seismică Vrancea un cutremur cu magnitudinea ml 2.3, la o adâncime de 102.4 km. Seismul a avut loc aproape de următoarele orașe: 44 km V de Focșani, 59 km N de Buzău, 68 km E de Sfântu Gheorghe, 78 km E de Brașov, 92 km NE de Ploiești.”

Aceste informații sunt furnizate în timp real de sistemul de monitorizare seismică al institutului, care are stații plasate strategic în întreaga țară.

Cel de-al doilea cutremur s-a produs în seara de Ajun
Al doilea eveniment tectonic s-a înregistrat cu puțin înainte de miezul nopții, în seara de 24 decembrie 2025, la ora 23:49:24 (ora locală a României). Acesta a avut loc tot în zona Vrancea, la o adâncime de 83,9 km și o magnitudine de 2,2 ml.

Mișcarea tectonică a fost localizată în apropierea următoarelor localități:

44 km vest de Focșani

65 km est de Sfântu Gheorghe

73 km nord de Buzău

80 km est de Brașov

89 km sud de Bacău

94 km sud-vest de Bârlad

Institutul Național pentru Fizica Pământului a comunicat că „în seara de 24 decembrie 2025, la ora 23:49:24, s-a înregistrat în zona seismică Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.2, la o adâncime de 83.9 km. Acesta s-a produs în apropierea următoarelor localități: 44 km V de Focșani, 65 km E de Sfântu Gheorghe, 73 km N de Buzău, 80 km E de Brașov, 89 km S de Bacău, 94 km SV de Bârlad.”

De ce sunt frecvente seismele în zona Vrancea
Zona Vrancea este considerată cel mai activ epicentru seismic din România, aici generându-se majoritatea cutremurelor de adâncime intermediară din țară. Mișcările tectonice sunt cauzate de o structură geologică complexă, aflată la adâncimi cuprinse între aproximativ 60 și 200 de kilometri.

Seismele din Vrancea sunt resimțite frecvent pe arii extinse, deoarece energia lor se propagă eficient prin structurile geologice din subsol. Totuși, multe dintre aceste mișcări au magnitudini mici, detectate doar de echipamente specializate.

Experții subliniază că activitatea seismică moderată și regulată este normală pentru această regiune. Monitorizarea continuă permite identificarea tendințelor și evaluarea riscului seismic, pentru a asigura o pregătire adecvată a populației și autorităților.

Ce reprezintă magnitudinea ml

Atât pentru seismele de 2,3 ml, cât și pentru cele de 2,2 ml, INFP folosește notarea „ml”, care indică magnitudine locală, cunoscută și sub denumirea de magnitudine Richter. Aceasta reflectă energia eliberată de cutremur în punctul de origine.

Cutremurele sub magnitudinea 3 sunt considerate foarte slabe și de cele mai multe ori nu sunt resimțite de oameni, mai ales dacă se produc la adâncimi mari. În schimb, cele peste magnitudinea 4 pot fi percepute ușor, iar cele peste 5 sau 6 pot cauza pagube, în funcție de mai mulți factori precum adâncimea, zona și structurile afectate.

În cazul celor două seisme din 24 și 25 decembrie, magnitudinile reduse și adâncimile relativ mari au făcut ca acestea să nu provoace îngrijorare sau efecte semnificative asupra populației.

Cum sunt monitorizate seismele în România
INFP dispune de o rețea națională de stații seismice moderne, iar datele sunt analizate în timp real de specialiști. Informațiile sunt publicate pe site-ul oficial și comunicate publicului larg.

Această monitorizare constantă permite:

identificarea rapidă a seismelor

estimarea magnitudinii și a adâncimii

localizarea epicentrului

analiza tendințelor seismice în timp

De asemenea, România participă la rețele internaționale de monitorizare seismică, iar schimbul de date contribuie la o înțelegere mai aprofundată a fenomenelor tectonice.

Frecvența cutremurelor în România

România înregistrează anual zeci sau sute de tremurături, cele mai multe fiind de mici intensități. Majoritatea se produc în Vrancea, dar activitate seismică există și în alte zone precum Banat, Maramureș, Oltenia sau Dobrogea-Marea Neagră.

Cele mai notabile cutremure majore rămân cele din Vrancea, precum cel din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,2, care a provocat pierderi semnificative de vieți omenești și daune materiale. Din acest motiv, interesul public este ridicat ori de câte ori sunt anunțate noi mișcări tectonice.